Măsuri de ocrotire judiciară a persoanelor adulte — grile cu răspunsuri și explicații
Măsurile de ocrotire judiciară a adulților funcționează pe principiul subsidiarității (articolul 92): se instituie doar dacă persoana nu este suficient ocrotită prin alte dispoziții legale sau printr-un mandat de ocrotire. Contractul de asistență la luarea deciziei (articolul 74) nu dă asistentului putere de reprezentare, iar actele de dispoziție asupra locuinței persoanei ocrotite cer autorizarea autorității tutelare (articolul 70).
Greșeala frecventă: a confunda asistența cu reprezentarea și ocrotirea provizorie cu una permanentă — cea provizorie durează cel mult un an și poate fi reînnoită o singură dată (articolul 101). Grilele de mai jos verifică fiecare dintre aceste limite.
Ce se verifică la Măsuri de ocrotire judiciară a persoanelor adulte?
1Care este regula generală stabilită de Articolul 72 privind remunerarea persoanelor care exercită măsuri de ocrotire judiciare (altele decât ocrotitorul autorizat)?
- Măsurile se exercită cu titlu gratuit Răspuns corect
- Remunerația este obligatorie și fixată de instanță
- Plata se face automat din bugetul autorității tutelare
- Remunerația este plătită întotdeauna de către stat
De ce: Legea stabilește principiul gratuității pentru persoanele fizice care exercită aceste măsuri, derogările fiind posibile doar cu autorizare specială.
De ce nu „Remunerația este obligatorie și fixată de instanță”: Remunerația nu este obligatorie, ci reprezintă o excepție care poate fi autorizată în funcție de complexitatea sarcinii.
De ce nu „Plata se face automat din bugetul autorității tutelare”: Remunerația, atunci când este acordată, se plătește din contul persoanei ocrotite, nu din bugetul autorității.
De ce nu „Remunerația este plătită întotdeauna de către stat”: Statul intervine doar în cazul ocrotitorilor autorizați atunci când persoana ocrotită nu are resurse suficiente, nu pentru toți ocrotitorii.
2Conform principiului subsidiarității (Art. 92), când poate fi instituită o măsură de ocrotire judiciară?
- Doar în cazul persoanelor care nu au nicio rudă de gradul I
- Oricând o persoană apropiată depune o cerere în acest sens
- Doar dacă persoana nu este suficient ocrotită prin alte dispoziții legale sau prin mandatul de ocrotire în viitor Răspuns corect
- Imediat ce persoana împlinește vârsta de 70 de ani
De ce: Măsurile judiciare sunt considerate o ultimă soluție, aplicabile doar când mecanismele mai puțin restrictive sunt insuficiente.
De ce nu „Doar în cazul persoanelor care nu au nicio rudă de gradul I”: Existența rudelor nu exclude măsura judiciară, dar obligația lor de întreținere și regimul bunurilor comune pot face măsura inutilă.
De ce nu „Oricând o persoană apropiată depune o cerere în acest sens”: Simpla cerere nu este suficientă; instanța trebuie să verifice dacă nu există alte modalități de protecție mai puțin invazive.
De ce nu „Imediat ce persoana împlinește vârsta de 70 de ani”: Vârsta nu este un criteriu pentru instituirea ocrotirii; aceasta se bazează pe starea de sănătate și capacitatea de discernământ.
3În ce condiții mandatul de ocrotire în viitor începe să producă efecte juridice conform Articolului 81?
- După 30 de zile de la înregistrarea la notar
- Din momentul în care mandantul este internat într-o instituție medicală
- Imediat după semnarea contractului de către mandant și mandatar
- La data contrasemnării de către autoritatea tutelară, împreună cu prezentarea unui raport de expertiză psihiatrică Răspuns corect
De ce: Activarea mandatului necesită atât dovada medicală a incapacității, cât și formalitatea administrativă a contrasemnării de către autoritate.
De ce nu „După 30 de zile de la înregistrarea la notar”: Publicitatea notarială este importantă, dar activarea efectivă depinde de constatarea medicală și viza autorității tutelare.
De ce nu „Din momentul în care mandantul este internat într-o instituție medicală”: Internarea nu activează automat mandatul; este necesară procedura legală de prezentare a raportului la autoritatea tutelară.
De ce nu „Imediat după semnarea contractului de către mandant și mandatar”: Mandatul este 'în viitor', deci efectele sale sunt suspendate până la apariția stării de incapacitate a mandantului.
4Poate o persoană sub tutelă să întocmească sau să modifice un testament (Art. 130)?
- Da, dar numai cu autorizarea consiliului de familie sau a autorității tutelare Răspuns corect
- Da, de sine stătător, fără nicio restricție
- Nu, persoana sub tutelă își pierde total capacitatea de a testa
- Doar prin intermediul tutorelui care semnează în locul său
De ce: Testamentul este un act de voință special; sub tutelă, acesta necesită o verificare a capacității de moment prin autorizare.
De ce nu „Da, de sine stătător, fără nicio restricție”: Deoarece tutela presupune lipsa discernământului, un testament nesupravegheat ar putea fi ușor contestat sau influențat.
De ce nu „Nu, persoana sub tutelă își pierde total capacitatea de a testa”: Legea nu instituie o interdicție absolută, ci o condiționare pentru a proteja ultima voință a persoanei.
De ce nu „Doar prin intermediul tutorelui care semnează în locul său”: Articolul 130 precizează clar că tutorele nu poate asista sau reprezenta persoana ocrotită la întocmirea testamentului.
5Poate asistentul, în baza unui contract de asistență la luarea deciziei (Art. 74), să reprezinte persoana ocrotită în actele juridice?
- Da, asistentul are puteri depline de reprezentare legală
- Doar dacă contractul este încheiat în formă autentică
- Nu, calitatea de asistent nu acordă împuternicirea de a reprezenta persoana Răspuns corect
- Da, dar numai pentru actele de mică valoare sub 1.000 lei
De ce: Contractul de asistență vizează doar oferirea de informații și ajutor în comunicare, fără a transfera puterea de a acționa în numele persoanei.
De ce nu „Da, asistentul are puteri depline de reprezentare legală”: Confuzia cu tutela este greșită; asistența este o măsură mai puțin restrictivă care nu implică reprezentarea.
De ce nu „Doar dacă contractul este încheiat în formă autentică”: Forma contractului nu schimbă natura juridică a asistenței, care prin definiție exclude reprezentarea.
De ce nu „Da, dar numai pentru actele de mică valoare sub 1.000 lei”: Legea nu prevede nicio excepție de reprezentare pentru asistent, indiferent de valoarea actului.
6Care este durata maximă pentru care poate fi instituită ocrotirea provizorie (Art. 101)?
- Un an, cu posibilitatea reînnoirii o singură dată Răspuns corect
- 5 ani, fără posibilitate de prelungire
- 6 luni, reînnoibilă de maxim trei ori
- Până la însănătoșirea completă a persoanei, fără un termen fix
De ce: Ocrotirea provizorie este prin natura ei temporară, având un termen limită strict pentru a preveni transformarea ei într-o măsură permanentă fără reevaluare.
De ce nu „5 ani, fără posibilitate de prelungire”: Termenul de 5 ani este specific curatelei sau tutelei, nu măsurii provizorii.
De ce nu „6 luni, reînnoibilă de maxim trei ori”: Legea prevede un termen inițial de un an, nu de șase luni, și limitează reînnoirea la o singură dată.
De ce nu „Până la însănătoșirea completă a persoanei, fără un termen fix”: Măsurile de ocrotire trebuie să aibă termene bine definite pentru a proteja drepturile fundamentale ale persoanei.
7Ce tip de acte sunt considerate 'strict personale' conform Articolului 116 și nu pot fi încheiate de ocrotitor?
- Deschiderea unui cont bancar de economii
- Vânzarea unui imobil aflat în proprietatea persoanei
- Încheierea unui contract de chirie pentru locuință
- Recunoașterea unui copil sau consimțământul pentru adopție Răspuns corect
De ce: Aceste acte țin de esența personalității și identității umane, motiv pentru care nicio altă persoană nu poate decide în locul titularului.
De ce nu „Deschiderea unui cont bancar de economii”: Administrarea bunurilor și conturilor este o atribuție de bază a ocrotitorului, nu un act strict personal.
De ce nu „Vânzarea unui imobil aflat în proprietatea persoanei”: Vânzarea este un act de dispoziție patrimonială care poate fi făcut prin reprezentare cu autorizările necesare.
De ce nu „Încheierea unui contract de chirie pentru locuință”: Contractele de folosință temporară sunt acte de administrare ce pot fi încheiate de ocrotitor.
8În cazul tutelei, ce valoare a bunurilor mobile poate fi scutită de instanță de la cerința autorizării pentru acte juridice (Art. 127)?
- 10.000 de lei Răspuns corect
- 50.000 de lei
- Orice sumă, dacă există consiliu de familie
- 1.000 de lei
De ce: Legea permite instanței să simplifice administrarea prin scutirea de autorizare a actelor ce vizează bunuri sub acest prag valoric.
De ce nu „50.000 de lei”: O astfel de sumă ar fi considerată prea mare pentru a fi lăsată la libera discreție fără control administrativ.
De ce nu „Orice sumă, dacă există consiliu de familie”: Există limite legale clare pentru a preveni abuzurile, indiferent de existența consiliului de familie.
De ce nu „1.000 de lei”: Deși o sumă mică, pragul legal menționat expres în articol pentru această scutire este mai ridicat.
9Conform Articolului 102, care este criteriul principal pentru a alege între curatelă și tutelă?
- Nevoia de a fi asistat în mod continuu (curatelă) vs. nevoia de a fi reprezentat (tutelă) Răspuns corect
- Valoarea patrimoniului (peste sau sub un milion de lei)
- Vârsta persoanei ocrotite (peste sau sub 60 de ani)
- Dacă persoana are sau nu copii minori
De ce: Diferența constă în gradul de autonomie rămas: asistarea presupune sprijin la decizie, în timp ce reprezentarea presupune acțiunea în numele persoanei.
De ce nu „Valoarea patrimoniului (peste sau sub un milion de lei)”: Patrimoniul influențează complexitatea administrării, dar tipul de măsură se alege în funcție de discernământ.
De ce nu „Vârsta persoanei ocrotite (peste sau sub 60 de ani)”: Vârsta nu determină tipul de măsură, ci doar gradul de afectare a facultăților mintale sau fizice.
De ce nu „Dacă persoana are sau nu copii minori”: Situația familială nu este criteriul de distincție între asistență și reprezentare.
Alte teme din drept civil — partea generală
- ← Tema anterioară: Tutela și curatela minorilor
- Tema următoare: Ocrotirea provizorie și administrarea patrimoniului →
- Respectul datorat ființei umane și drepturile personalității
- Declararea persoanei dispărute fără veste sau decedate. Starea civilă
- Numele, domiciliul și identificarea persoanei fizice
- Persoana juridică: noțiune, tipuri și constituire
- Persoana fizică: noțiune, capacitate de folosință și de exercițiu
- Funcționarea persoanelor juridice de drept privat