Persoana fizică: noțiune, capacitate de folosință și de exercițiu — grile cu răspunsuri și explicații
Capacitatea de folosință începe la naștere — cu excepția drepturilor copilului conceput, recunoscute cu condiția ca acesta să se nască viu —, iar capacitatea de exercițiu deplină vine la 18 ani. Între ele stau două praguri pe care grilele le iubesc: emanciparea minorului de 16 ani care lucrează în baza unui contract de muncă și confirmarea actului încheiat de un minor fără încuviințare, după ce devine major.
Greșeala tipică: a crede că actul minorului este nul de drept, când el este doar ineficient până la confirmare. Articolul 35 completează tabloul — persoana răspunde cu tot patrimoniul, mai puțin bunurile insesizabile. Mai jos, fiecare prag are întrebarea lui.
Ce se verifică la Persoana fizică: noțiune, capacitate de folosință și de exercițiu?
1Ce se întâmplă cu un act juridic încheiat de un minor de 15 ani fără încuviințarea necesară, după ce acesta devine major?
- Devine automat valid în momentul împlinirii vârstei de 18 ani.
- Produce efecte juridice doar dacă este confirmat de acesta după dobândirea capacității depline. Răspuns corect
- Rămâne nul absolut și nu poate fi niciodată remediat.
- Trebuie renegociat integral cu cealaltă parte contractantă.
De ce: Confirmarea ulterioară de către persoana devenită majoră validează actul care inițial era ineficient din lipsa consimțământului ocrotitorului.
De ce nu „Devine automat valid în momentul împlinirii vârstei de 18 ani.”: Validarea nu este automată; este necesară o manifestare de voință (confirmare) din partea persoanei.
De ce nu „Rămâne nul absolut și nu poate fi niciodată remediat.”: Lipsa încuviințării atrage o formă de ineficiență care poate fi înlăturată prin confirmare, nu este o nulitate iremediabilă.
De ce nu „Trebuie renegociat integral cu cealaltă parte contractantă.”: Dacă persoana dorește menținerea actului, confirmarea este suficientă, nefiind obligatorie o nouă negociere a clauzelor.
2Conform Articolului 38, cum se determină reședința obișnuită a unei persoane fizice?
- Prin analiza tuturor elementelor de fapt relevante, cum ar fi durata și regularitatea prezenței. Răspuns corect
- Doar prin declarația pe proprie răspundere dată în fața autorităților tutelare.
- În funcție de locul unde persoana plătește cele mai mari taxe.
- Exclusiv pe baza adresei menționate în actul de identitate.
De ce: Stabilirea reședinței obișnuite este o chestiune de fapt, bazată pe legătura stabilă și apropiată a persoanei cu un anumit loc.
De ce nu „Doar prin declarația pe proprie răspundere dată în fața autorităților tutelare.”: Deși intenția contează, reședința obișnuită trebuie să rezulte din circumstanțe obiective, nu doar dintr-o declarație.
De ce nu „În funcție de locul unde persoana plătește cele mai mari taxe.”: Domiciliul fiscal este un concept conex, dar reședința obișnuită se bazează pe prezența fizică și motivele acesteia.
De ce nu „Exclusiv pe baza adresei menționate în actul de identitate.”: Adresa din actele administrative poate diferi de situația de fapt a reședinței obișnuite, care primează în dreptul civil.
3Conform Articolului 31, ce sancțiune intervine în cazul unui act juridic prin care o persoană renunță parțial la capacitatea sa de folosință?
- Nulitatea actului. Răspuns corect
- Suspendarea drepturilor până la confirmarea judecătorească.
- Inopozabilitatea față de terți.
- Reductibilitatea obligațiilor asumate.
De ce: Capacitatea civilă este un atribut de ordine publică, iar renunțarea la ea este interzisă și sancționată cu nulitatea.
De ce nu „Suspendarea drepturilor până la confirmarea judecătorească.”: Instanța nu poate confirma un act care încalcă o interdicție legală fundamentală de a renunța la capacitate.
De ce nu „Inopozabilitatea față de terți.”: Inopozabilitatea se referă la lipsa efectelor față de alte persoane, dar aici actul este lovit de un viciu mult mai grav de validitate.
De ce nu „Reductibilitatea obligațiilor asumate.”: Reductibilitatea se aplică în alte contexte (ex: leziune), nu în cazul încălcării normelor privind capacitatea civilă.
4Un minor în vârstă de 10 ani dorește să cumpere o pâine de la magazin. Este acest act juridic valabil?
- Nu, actul este lovit de nulitate absolută din cauza vârstei.
- Da, deoarece este un act juridic curent de mică valoare care se execută la momentul încheierii. Răspuns corect
- Da, dar numai dacă vânzătorul primește o confirmare telefonică de la părinți.
- Nu, minorii sub 14 ani nu pot încheia niciun act fără reprezentantul legal.
De ce: Minorii între 7 și 14 ani pot încheia singuri acte cotidiene, necesare vieții de zi cu zi, care nu implică riscuri mari.
De ce nu „Nu, actul este lovit de nulitate absolută din cauza vârstei.”: Nulitatea intervine pentru acte care depășesc permisiunile legale; cumpărăturile curente sunt permise de la vârsta de 7 ani.
De ce nu „Da, dar numai dacă vânzătorul primește o confirmare telefonică de la părinți.”: Legea permite încheierea acestor acte 'de sine stătător', fără a impune o confirmare ad-hoc pentru fiecare tranzacție mică.
De ce nu „Nu, minorii sub 14 ani nu pot încheia niciun act fără reprezentantul legal.”: Această afirmație ignoră excepțiile prevăzute pentru actele de mică valoare și actele de conservare.
5Ce acte poate încheia singur un minor care a împlinit vârsta de 14 ani, fără încuviințarea părinților?
- Să vândă un bun imobil moștenit.
- Să renunțe la un drept de autor în favoarea unei terțe persoane.
- Să dispună de propriul salariu sau de bursă. Răspuns corect
- Să încheie orice contract de împrumut bancar.
De ce: Minorul cu capacitate restrânsă are dreptul legal de a gestiona veniturile rezultate din munca sa proprie.
De ce nu „Să vândă un bun imobil moștenit.”: Actele de dispoziție asupra bunurilor importante necesită încuviințarea părinților și, deseori, a autorității tutelare.
De ce nu „Să renunțe la un drept de autor în favoarea unei terțe persoane.”: Deși poate exercita dreptul de autor, renunțarea la drepturi patrimoniale importante necesită supravegherea reprezentantului legal.
De ce nu „Să încheie orice contract de împrumut bancar.”: Încheierea contractelor de împrumut depășește sfera actelor pe care un minor de 14 ani le poate face singur.
6Conform Articolului 23, care este definiția legală a persoanei fizice?
- Omul, privit individual, ca titular de drepturi şi de obligaţii civile. Răspuns corect
- Grupul de oameni care se asociază pentru a exercita drepturi civile.
- Doar cetățeanul care a împlinit vârsta de 18 ani și are discernământ.
- Orice entitate care poate încheia contracte în nume propriu.
De ce: Această definiție reflectă calitatea de subiect individual de drept a fiecărei ființe umane în raporturile juridice civile.
De ce nu „Grupul de oameni care se asociază pentru a exercita drepturi civile.”: Persoana fizică este privită individual; asocierile de persoane formează, de regulă, persoane juridice.
De ce nu „Doar cetățeanul care a împlinit vârsta de 18 ani și are discernământ.”: Calitatea de persoană fizică nu este condiționată de vârstă sau discernământ, ci de însăși natura umană.
De ce nu „Orice entitate care poate încheia contracte în nume propriu.”: Această descriere este prea generală și s-ar putea aplica și persoanelor juridice, nu doar oamenilor priviți individual.
7Care este regimul plăților efectuate în numele unui minor fără capacitate deplină de exercițiu, conform Articolului 30?
- Se fac prin contul personal al părintelui sau reprezentantului legal.
- Se fac exclusiv prin contul deschis pe numele minorului. Răspuns corect
- Sunt interzise orice operațiuni bancare până la majorat.
- Se fac doar în numerar sub supravegherea autorității tutelare.
De ce: Această măsură asigură transparența și protecția patrimoniului minorului, permițând monitorizarea fluxurilor bănești.
De ce nu „Se fac prin contul personal al părintelui sau reprezentantului legal.”: Utilizarea contului părintelui ar duce la confundarea patrimoniilor și ar îngreuna protecția intereselor minorului.
De ce nu „Sunt interzise orice operațiuni bancare până la majorat.”: Activitatea economică în interesul minorului trebuie să continue, dar sub un regim special de protecție.
De ce nu „Se fac doar în numerar sub supravegherea autorității tutelare.”: Legea impune utilizarea instrumentelor bancare (contului) pentru a asigura o evidență clară a administrării.
8Ce condiție trebuie îndeplinită pentru ca dreptul la moștenire al unei persoane fizice să apară la concepțiune?
- Persoana să fie recunoscută imediat de tată.
- Persoana să se nască vie. Răspuns corect
- Să existe un testament redactat înainte de concepție.
- Persoana să fie viabilă (să poată supraviețui singură).
De ce: Legea recunoaște drepturile copilului conceput condiționat de faptul nașterii sale ca ființă vie.
De ce nu „Persoana să fie recunoscută imediat de tată.”: Recunoașterea filiației este un aspect separat de capacitatea de folosință anticipată pentru moștenire.
De ce nu „Să existe un testament redactat înainte de concepție.”: Dreptul la moștenire (legală sau testamentară) este legat de capacitatea subiectului, nu doar de actul de voință al defunctului.
De ce nu „Persoana să fie viabilă (să poată supraviețui singură).”: Codul civil cere doar ca nou-născutul să fie viu, fără a impune criterii suplimentare de viabilitate medicală.
9În ce moment încetează capacitatea de folosință a persoanei fizice, conform Articolului 24?
- Odată cu moartea persoanei. Răspuns corect
- La atingerea vârstei de pensionare.
- Prin renunțarea expresă a titularului în fața notarului.
- În momentul punerii sub interdicție judecătorească.
De ce: Capacitatea de folosință este strâns legată de existența biologică a omului, stingându-se la decesul acestuia.
De ce nu „La atingerea vârstei de pensionare.”: Pensionarea afectează raporturile de muncă, nu aptitudinea generală de a avea drepturi și obligații civile.
De ce nu „Prin renunțarea expresă a titularului în fața notarului.”: Conform legii, renunțarea la capacitatea de folosință este nulă și nu produce efecte juridice.
De ce nu „În momentul punerii sub interdicție judecătorească.”: Măsurile de ocrotire limitează capacitatea de exercițiu, dar nicio persoană nu poate fi lipsită de capacitatea de folosință.
10Cum răspunde persoana fizică pentru obligațiile sale, conform Articolului 35?
- Cu tot patrimoniul său, exceptând bunurile insesizabile conform legii. Răspuns corect
- Doar cu veniturile salariale și bunurile mobile.
- Răspunderea este limitată la bunurile dobândite după nașterea obligației.
- Limita răspunderii este stabilită la jumătate din valoarea activelor sale.
De ce: Principiul responsabilității patrimoniale universale presupune că toate bunurile urmăribile ale debitorului servesc la plata datoriilor.
De ce nu „Doar cu veniturile salariale și bunurile mobile.”: Răspunderea cuprinde întregul patrimoniu, inclusiv bunurile imobile, dacă legea nu prevede altfel.
De ce nu „Răspunderea este limitată la bunurile dobândite după nașterea obligației.”: Persoana răspunde cu bunurile prezente și viitoare, nu doar cu cele dobândite ulterior.
De ce nu „Limita răspunderii este stabilită la jumătate din valoarea activelor sale.”: Nu există o limitare procentuală generală a răspunderii; debitorul răspunde integral până la acoperirea creanței.
11Un minor se căsătorește la vârsta de 17 ani. Ce se întâmplă cu capacitatea sa de exercițiu dacă ulterior căsătoria este desfăcută?
- Minorul păstrează capacitatea deplină de exercițiu dobândită. Răspuns corect
- Capacitatea este suspendată până la reconfirmarea de către autoritatea tutelară.
- Minorul devine imediat persoană sub ocrotire judiciară.
- Minorul revine la capacitatea de exercițiu restrânsă până la 18 ani.
De ce: Desfacerea căsătoriei (divorțul) nu afectează capacitatea deplină de exercițiu deja dobândită de minor.
De ce nu „Capacitatea este suspendată până la reconfirmarea de către autoritatea tutelară.”: Legea nu prevede o procedură de reconfirmare a capacității în caz de divorț al minorului.
De ce nu „Minorul devine imediat persoană sub ocrotire judiciară.”: Ocrotirea judiciară se instituie pe criterii de sănătate mintală sau deficiențe, nu pe baza stării civile.
De ce nu „Minorul revine la capacitatea de exercițiu restrânsă până la 18 ani.”: Odată dobândită prin căsătorie, capacitatea deplină este menținută pentru a proteja stabilitatea raporturilor juridice ale minorului.
12Care este vârsta minimă la care un minor poate fi emancipat dacă lucrează în baza unui contract de muncă?
- 16 ani. Răspuns corect
- 14 ani.
- 15 ani.
- 17 ani.
De ce: Emanciparea poate fi solicitată de minorul care a atins pragul de 16 ani și desfășoară activități de muncă sau antreprenoriat.
De ce nu „14 ani.”: La 14 ani se dobândește doar capacitatea de exercițiu restrânsă, nu posibilitatea emancipării depline.
De ce nu „15 ani.”: Deși minorul poate lucra de la 15 ani cu acord, emanciparea legală necesită împlinirea vârstei de 16 ani.
De ce nu „17 ani.”: Deși este posibil la 17 ani, vârsta minimă stabilită de lege pentru acest mecanism este mai mică.
Alte teme din drept civil — partea generală
- ← Tema anterioară: Apariția, exercitarea și apărarea drepturilor civile
- Tema următoare: Numele, domiciliul și identificarea persoanei fizice →
- Legislația civilă și principiile dreptului civil
- Respectul datorat ființei umane și drepturile personalității
- Tutela și curatela minorilor
- Măsuri de ocrotire judiciară a persoanelor adulte
- Ocrotirea provizorie și administrarea patrimoniului
- Declararea persoanei dispărute fără veste sau decedate. Starea civilă