Declararea persoanei dispărute fără veste sau decedate. Starea civilă — grile cu răspunsuri și explicații

Echipa Legalia · Actualizat: 2026-09-13 · Tema 9 din 14

Persoana poate fi declarată dispărută fără veste după cel puțin un an de la ultimele știri despre ea; dacă luna nu se poate stabili, termenul curge de la 1 ianuarie al anului următor. Declararea dispariției nu stinge și nu modifică drepturile și obligațiile persoanei — este o măsură de protecție a patrimoniului, nu un sfârșit al personalității.

Confuzia clasică este între efectele declarării dispariției și cele ale declarării morții. Grilele de mai jos le pun alături și explică de ce fiecare variantă intermediară („se sting parțial”, „se suspendă”) este greșită.

Ce se verifică la Declararea persoanei dispărute fără veste sau decedate. Starea civilă?

1După cât timp de la încetarea acțiunilor militare poate fi declarat decedat un militar dispărut în legătură cu acestea?

După expirarea a 2 ani de la încetarea acțiunilor militare. Răspuns corect
După 3 ani, conform regulii generale pentru orice persoană dispărută.
După 6 luni de la data ultimului atac documentat.
Imediat după semnarea tratatului de pace.

De ce: Legea stabilește un termen specific de 2 ani post-conflict pentru a acoperi perioada de incertitudine specifică operațiunilor militare.

De ce nu „După 3 ani, conform regulii generale pentru orice persoană dispărută.”: Există o normă specială pentru militari care reduce termenul general de 3 ani la 2 ani de la sfârșitul războiului.

De ce nu „După 6 luni de la data ultimului atac documentat.”: Termenul de 6 luni se aplică disparițiilor în împrejurări periculoase generale, nu contextului specific al militarilor în război.

De ce nu „Imediat după semnarea tratatului de pace.”: Încetarea acțiunilor militare este punctul de plecare al termenului, dar trebuie să mai treacă o perioadă de timp legală.

2Care este caracteristica esențială a unei persoane juridice conform definiției din Articolul 171?

Scopul său trebuie să fie exclusiv obținerea de profit.
Trebuie să fie compusă din cel puțin zece membri fondatori.
Are o organizare de sine stătătoare și un patrimoniu propriu și distinct. Răspuns corect
Este subordonată ierarhic autorităților administrației publice.

De ce: Identitatea proprie și autonomia patrimonială sunt pilonii care permit persoanei juridice să funcționeze independent de fondatorii săi.

De ce nu „Scopul său trebuie să fie exclusiv obținerea de profit.”: Persoanele juridice pot avea atât scop lucrativ, cât și nelucrativ (organizații necomerciale).

De ce nu „Trebuie să fie compusă din cel puțin zece membri fondatori.”: Legea prevede că o persoană juridică poate fi independentă de un anumit număr de membri, deci nu există un minim universal de zece.

De ce nu „Este subordonată ierarhic autorităților administrației publice.”: Deși trebuie să respecte legea, persoana juridică are o organizare proprie și poate fi de drept privat, deci independentă de stat.

3Dacă nu se poate determina luna în care au fost primite ultimele informații despre un dispărut, de când începe să curgă termenul pentru declararea dispariției fără veste?

De la data depunerii cererii în instanța de judecată.
Din prima zi a lunii în care s-a constatat lipsa persoanei de la domiciliu.
De la data de întâi iulie a anului curent.
De la data de întâi ianuarie a anului următor celui în care s-au primit ultimele informații. Răspuns corect

De ce: Codul prevede această regulă de calcul subsidiară pentru situațiile în care precizia cronologică a ultimelor știri este limitată la nivel de an.

De ce nu „De la data depunerii cererii în instanța de judecată.”: Termenul trebuie să fi curs deja înainte de depunerea cererii, deci nu poate începe în momentul sesizării instanței.

De ce nu „Din prima zi a lunii în care s-a constatat lipsa persoanei de la domiciliu.”: Această variantă ar presupune cunoașterea lunii, situație pe care întrebarea o exclude explicit.

De ce nu „De la data de întâi iulie a anului curent.”: Legea nu folosește mijlocul anului ca punct de referință, ci începutul anului viitor pentru a asigura scurgerea timpului necesar.

4Ce se întâmplă cu bunurile unei persoane declarate decedate dacă acestea au trecut cu titlu gratuit la o altă persoană?

Dobânditorul are dreptul să păstreze bunurile dacă a fost de bună-credință.
Bunurile se restituie doar dacă reapariția are loc în primii 5 ani.
Persoana reapărută poate cere restituirea bunurilor care s-au păstrat. Răspuns corect
Toate bunurile sunt returnate sub formă de compensație bănească de către stat.

De ce: Dacă bunurile au fost primite gratuit (de exemplu, prin moștenire), dobânditorul trebuie să le returneze dacă acestea încă există în posesia sa.

De ce nu „Dobânditorul are dreptul să păstreze bunurile dacă a fost de bună-credință.”: Buna-credință protejează dobânditorul cu titlu oneros, nu pe cel care a primit bunul gratuit.

De ce nu „Bunurile se restituie doar dacă reapariția are loc în primii 5 ani.”: Dreptul de a cere restituirea de la dobânditorul cu titlu gratuit este independent de momentul apariției.

De ce nu „Toate bunurile sunt returnate sub formă de compensație bănească de către stat.”: Restituirea în natură este prioritară dacă bunurile s-au păstrat; statul intervine doar dacă bunurile au fost vândute din succesiunea vacantă.

5În ce tipuri de persoane juridice fondatorii au drepturi de creanță față de entitatea constituită?

Organizațiile necomerciale.
Societățile comerciale și cooperativele. Răspuns corect
Instituțiile publice finanțate de la buget.
Toate persoanele juridice indiferent de scopul lor.

De ce: În entitățile cu scop lucrativ, participarea la patrimoniu generează drepturi patrimoniale specifice (creanțe) pentru membri.

De ce nu „Organizațiile necomerciale.”: Textul specifică faptul că în organizațiile necomerciale fondatorii nu au drepturi de creanță asupra patrimoniului.

De ce nu „Instituțiile publice finanțate de la buget.”: Instituțiile publice sunt de drept public, iar regimul creanțelor fondatorilor este specific raporturilor comerciale.

De ce nu „Toate persoanele juridice indiferent de scopul lor.”: Articolul 171 face o distincție clară între tipurile de persoane juridice bazată pe drepturile fondatorilor.

6Care este efectul juridic al declarării dispariției unei persoane asupra drepturilor și obligațiilor acesteia?

Nu atrage modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor persoanei. Răspuns corect
Drepturile de proprietate trec imediat în posesia statului.
Toate drepturile personale nepatrimoniale se sting definitiv.
Toate obligațiile contractuale sunt suspendate automat până la apariția persoanei.

De ce: Declararea dispariției este o măsură de protecție a patrimoniului și nu afectează statutul juridic al raporturilor persoanei.

De ce nu „Drepturile de proprietate trec imediat în posesia statului.”: Patrimoniul este doar administrat fiduciar, nu confiscat sau transferat către stat prin simpla declarare a dispariției.

De ce nu „Toate drepturile personale nepatrimoniale se sting definitiv.”: Drepturile personale subzistă; doar declararea decesului produce efecte similare cu moartea fizică.

De ce nu „Toate obligațiile contractuale sunt suspendate automat până la apariția persoanei.”: Obligațiile rămân valabile, de administrarea lor ocupându-se, după caz, administratorul fiduciar numit.

7Care dintre următoarele evenimente NU este menționat în Articolul 170 ca fiind supus înregistrării de stat a actelor de stare civilă?

Recunoașterea sau contestarea paternității.
Încuviințarea și încetarea adopției.
Desfacerea căsătoriei (divorțul).
Schimbarea domiciliului sau a reședinței. Răspuns corect

De ce: Articolul 170 se referă strict la faptele de stare civilă (naștere, deces etc.), în timp ce domiciliul este o stare de fapt administrativă diferită.

De ce nu „Recunoașterea sau contestarea paternității.”: Paternitatea face parte din evenimentele care definesc statutul civil al unei persoane și este înregistrată oficial.

De ce nu „Încuviințarea și încetarea adopției.”: Aceasta este inclusă în lista actelor de stare civilă conform literelor din textul legal.

De ce nu „Desfacerea căsătoriei (divorțul).”: Divorțul modifică statutul civil și este obligatoriu de înregistrat conform legii.

8În ce condiții este obligat dobânditorul cu titlu oneros să restituie bunurile persoanei care a reapărut după declararea decesului?

Dacă se dovedește că la data dobândirii știa sau trebuia să știe că cel declarat decedat este în viață. Răspuns corect
În orice situație, deoarece dreptul proprietarului inițial este absolut.
Numai dacă bunurile nu au fost încă folosite sau consumate.
Doar dacă tranzacția a avut loc printr-o licitație publică.

De ce: Obligația de restituire în cazul actelor cu plată depinde de reaua-credință a cumpărătorului la momentul tranzacției.

De ce nu „În orice situație, deoarece dreptul proprietarului inițial este absolut.”: Siguranța circuitului civil protejează dobânditorii de bună-credință care au plătit un preț pentru bun.

De ce nu „Numai dacă bunurile nu au fost încă folosite sau consumate.”: Dacă s-a dovedit reaua-credință, dobânditorul trebuie să restituie valoarea chiar dacă bunurile nu s-au păstrat.

De ce nu „Doar dacă tranzacția a avut loc printr-o licitație publică.”: Modul de vânzare nu este criteriul principal, ci cunoașterea faptului că persoana era în viață.

9Ce poziție ocupă statul și unitățile administrativ-teritoriale în raporturile juridice civile?

Sunt situate pe poziții de egalitate cu celelalte subiecte de drept. Răspuns corect
Au întotdeauna prioritate în executarea contractelor față de privați.
Sunt scutite de orice răspundere patrimonială față de terți.
Pot impune reguli noi prin decizii administrative în timpul unui contract civil.

De ce: Deși de drept public, în sfera civilă, entitățile statale pierd prerogativa de autoritate și acționează ca parteneri egali.

De ce nu „Au întotdeauna prioritate în executarea contractelor față de privați.”: Poziția de egalitate prevăzută de lege exclude privilegiile unilaterale în raporturile civile.

De ce nu „Sunt scutite de orice răspundere patrimonială față de terți.”: Egalitatea implică și asumarea obligațiilor și a răspunderii în fața instanței de judecată.

De ce nu „Pot impune reguli noi prin decizii administrative în timpul unui contract civil.”: Exercitarea atribuțiilor în raporturile civile trebuie să se conformeze competenței și egalității juridice.