Reorganizarea și lichidarea persoanelor juridice — grile cu răspunsuri și explicații
Hotărârea de fuziune se aprobă, de regulă, cu cel puțin 2/3 din voturile reprezentate la adunare (articolul 210), absorbția produce efecte de la înregistrarea modificărilor în actele persoanei absorbante (articolul 204), iar separarea desprinde o parte din patrimoniu fără ca persoana sursă să înceteze (articolul 214).
Confuzia tipică este între separare și dezmembrare completă, precum și între momentul hotărârii și momentul înregistrării, singurul care produce efecte. Grilele de mai jos parcurg reorganizarea pas cu pas, inclusiv evaluarea aportului în natură prin acordul asociaților și audit independent.
Ce se verifică la Reorganizarea și lichidarea persoanelor juridice?
1Care este termenul de prescripție pentru acțiunea în declararea nulității relative a hotărârii organului persoanei juridice?
- 6 luni Răspuns corect
- 3 ani
- 1 an
- 3 luni
De ce: Conform Articolului 202 alin. (5), dreptul la acțiunea în declararea nulității relative se prescrie în termen de 6 luni.
De ce nu „3 ani”: Acesta reprezintă termenul general de prescripție extinctivă, însă pentru actele organelor persoanei juridice se aplică termene speciale.
De ce nu „1 an”: Deși un an este un termen de prescripție comun în dreptul civil, legea prevede un termen mai scurt pentru stabilitatea deciziilor corporative.
De ce nu „3 luni”: Acest termen este prea scurt față de prevederile legale și este adesea confundat cu termenele de procedură administrativă.
2Controlul asupra unei persoane juridice se prezumă a fi deținut de un membru dacă acesta a votat desemnarea majorității consiliului și a deținut direct sau indirect cel puțin:
- 25\% din drepturile de vot
- 33\% din drepturile de vot
- 40\% din drepturile de vot Răspuns corect
- 51\% din drepturile de vot
De ce: Conform Articolului 203 alin. (4), controlul se prezumă la deținerea a peste 40% din voturi dacă niciun alt membru nu deține o cotă mai mare.
De ce nu „25\% din drepturile de vot”: Acesta este adesea pragul pentru beneficiarul efectiv, dar nu pragul stabilit pentru prezumția de control în acest context.
De ce nu „33\% din drepturile de vot”: O treime din voturi oferă influență, dar nu este procentul specificat pentru prezumția legală de control.
De ce nu „51\% din drepturile de vot”: Deținerea majorității absolute reprezintă control de drept, însă legea stabilește o prezumție și pentru o cotă mai mică în anumite condiții.
3Ce majoritate de voturi este necesară, de regulă, pentru aprobarea hotărârii de fuziune în cadrul adunării generale?
- Unanimitatea voturilor
- 3/4 din numărul total de voturi ale asociaților
- Cel puțin 2/3 din numărul total de voturi reprezentate la adunare Răspuns corect
- Majoritatea simplă a celor prezenți
De ce: Articolul 210 alin. (2) stabilește pragul de 2/3 pentru hotărârea de fuziune, dacă legea sau actul de constituire nu cer mai mult.
De ce nu „Unanimitatea voturilor”: Unanimitatea ar putea bloca activitatea economică a societății, fiind cerută doar în cazuri de excepție prevăzute de statut.
De ce nu „3/4 din numărul total de voturi ale asociaților”: Aceasta este o majoritate calificată utilizată în alte jurisdicții sau pentru decizii extrem de specifice, dar nu este regula generală aici.
De ce nu „Majoritatea simplă a celor prezenți”: Fuziunea este o modificare structurală majoră și necesită o protecție sporită a voinței membrilor.
4În sensul codului, care dintre următoarele persoane este considerată afiliată persoanei fizice?
- Soțul/soția, rudele și afinii până la gradul al doilea inclusiv Răspuns corect
- Doar descendenții direcți (copiii)
- Rudele și afinii până la gradul al patrulea inclusiv
- Vecinii de domiciliu și partenerii de afaceri ocazionali
De ce: Articolul 203 alin. (2) lit. a) definește afilierea persoanei fizice prin relația de soț/soție și rudenie/afinitate până la gradul II.
De ce nu „Doar descendenții direcți (copiii)”: Definiția legală este mai largă, incluzând soțul, ascendenții, descendenții și rudele colaterale în limitele gradului stabilit.
De ce nu „Rudele și afinii până la gradul al patrulea inclusiv”: Legea limitează sfera afilierii la grade de rudenie mai apropiate pentru a nu extinde excesiv regimul de răspundere.
De ce nu „Vecinii de domiciliu și partenerii de afaceri ocazionali”: Relațiile de vecinătate sau contractuale simple nu creează o prezumție de afiliere legală în lipsa controlului.
5O hotărâre a organului persoanei juridice este lovită de nulitate absolută dacă:
- Se referă la o chestiune care nu se află în competența acelui organ Răspuns corect
- Procesul-verbal nu a fost semnat de toți cei prezenți
- Membru cu drept de vot nu a participat la ședință
- A fost adoptată cu o greșeală la numărarea voturilor
De ce: Depășirea atribuțiilor legale sau statutare (competența) este un viciu grav care atrage nulitatea absolută conform Articolului 202 alin. (6) lit. c).
De ce nu „Procesul-verbal nu a fost semnat de toți cei prezenți”: Viciile de formă ale procesului-verbal pot duce la nulitate relativă, cu excepția cazului în care afectează însăși existența hotărârii.
De ce nu „Membru cu drept de vot nu a participat la ședință”: Neparticiparea unui membru oferă acestuia dreptul de a contesta hotărârea prin nulitate relativă.
De ce nu „A fost adoptată cu o greșeală la numărarea voturilor”: Greșelile de numărare sau calificare a votului constituie temeiuri pentru nulitate relativă, nu absolută.
6Reorganizarea prin absorbție produce efecte juridice la data:
- Înregistrării noilor persoane juridice create
- Adoptării hotărârii de către adunarea generală
- Semnării contractului de fuziune
- Înregistrării modificărilor în actele de constituire ale persoanei juridice absorbante Răspuns corect
De ce: Articolul 204 alin. (5) stipulează că absorbția produce efecte la data înregistrării modificărilor persoanei care absoarbe.
De ce nu „Înregistrării noilor persoane juridice create”: Aceasta este regula generală pentru alte forme de reorganizare, însă absorbția are un regim specific deoarece entitatea absorbantă există deja.
De ce nu „Adoptării hotărârii de către adunarea generală”: Hotărârea internă este doar o etapă prealabilă și nu are forță juridică față de terți fără publicitate.
De ce nu „Semnării contractului de fuziune”: Contractul de fuziune este un act juridic condiționat de aprobare și înregistrare de stat.
7În cazul divizării unei persoane juridice, drepturile și obligațiile acesteia trec la noile entități în conformitate cu:
- Bilanțul de repartiție Răspuns corect
- Registrul activelor și pasivelor
- Hotărârea judecătorească de dizolvare
- Actul de transmitere
De ce: Articolul 205 alin. (3) precizează că în cazul divizării, succesiunea se face conform bilanțului de repartiție.
De ce nu „Registrul activelor și pasivelor”: Deși este un document contabil, acesta nu constituie instrumentul juridic formal de succesiune în caz de reorganizare.
De ce nu „Hotărârea judecătorească de dizolvare”: Hotărârea instanței poate iniția procesul, dar repartizarea patrimoniului este guvernată de un document specific aprobat de membri.
De ce nu „Actul de transmitere”: Actul de transmitere este utilizat în caz de fuziune (contopire/absorbție) sau transformare.
8Evaluarea în bani a aportului în natură al unui asociat la capitalul social al unei societăți comerciale se face prin:
- Cursul oficial stabilit de Banca Națională
- Acordul asociaților și, după caz, audit independent Răspuns corect
- Decizia unilaterală a fondatorului care aduce bunul
- Prețul de achiziție înscris în factura originală a bunului
De ce: Articolul 245 alin. (4) stabilește că evaluarea se face prin acordul asociaților și este supusă controlului independent (audit).
De ce nu „Cursul oficial stabilit de Banca Națională”: Cursul BNM se aplică doar pentru evaluarea valutelor străine, nu pentru bunuri sau drepturi patrimoniale.
De ce nu „Decizia unilaterală a fondatorului care aduce bunul”: O evaluare unilaterală ar putea prejudicia ceilalți asociați sau creditorii prin supraevaluarea activelor.
De ce nu „Prețul de achiziție înscris în factura originală a bunului”: Valoarea istorică nu reflectă neapărat valoarea reală a bunului la momentul constituirii societății.
9Care este termenul în care creditorii pot cere garanții de la persoana juridică ce se reorganizează, după publicarea avizului?
- O lună Răspuns corect
- 15 zile
- 2 luni
- 6 luni
De ce: Articolul 207 alin. (2) oferă creditorilor un termen de o lună de la publicarea avizului pentru a cere garanții.
De ce nu „15 zile”: Acesta este termenul în care organul executiv trebuie să informeze creditorii, nu termenul de reacție al acestora.
De ce nu „2 luni”: Acest termen este asociat cu depunerea creanțelor în caz de lichidare, nu cu cererea de garanții în reorganizare.
De ce nu „6 luni”: Un termen de 6 luni ar întârzia excesiv procesul de reorganizare economică a unităților de drept.
10O sucursală a unei persoane juridice străine în Republica Moldova:
- Are personalitate juridică proprie de la data înregistrării
- Răspunde singură pentru obligațiile sale, separat de firma-mamă
- Poate funcționa fără a numi un administrator local
- Nu este persoană juridică și funcționează conform propriului regulament Răspuns corect
De ce: Articolul 241 alin. (3) precizează clar lipsa personalității juridice și funcționarea în baza regulamentului aprobat.
De ce nu „Are personalitate juridică proprie de la data înregistrării”: Sucursala este o subdiviziune fără personalitate juridică, conform definiției din Articolul 240 și 241.
De ce nu „Răspunde singură pentru obligațiile sale, separat de firma-mamă”: Persoana juridică străină poartă întreaga răspundere pentru obligațiile sucursalei sale.
De ce nu „Poate funcționa fără a numi un administrator local”: Legea obligă persoana juridică străină să numească unul sau mai mulți administratori pentru sucursala din Republica Moldova.
11Ce acțiune are ca efect desprinderea unei părți din patrimoniul unei persoane juridice (care nu își încetează existența) și transmiterea ei către altă entitate?
- Transformarea
- Absorbția
- Separarea Răspuns corect
- Divizarea
De ce: Conform Articolului 214 alin. (3), separarea permite entității sursă să continue să existe după transferul unei părți din patrimoniu.
De ce nu „Transformarea”: Transformarea vizează doar schimbarea formei juridice de organizare, fără divizarea patrimoniului.
De ce nu „Absorbția”: Absorbția este o formă de fuziune unde o entitate este înghițită de alta și dispare.
De ce nu „Divizarea”: Divizarea presupune încetarea existenței persoanei juridice inițiale și împărțirea patrimoniului între succesori.
12În cadrul procedurii de lichidare, care creanțe au prioritate absolută de plată conform ordinii stabilite de lege?
- Creanțele salariale ale angajaților
- Impozitele și alte obligații la bugetul public național
- Creanțele din dăunarea sănătății sau din cauzarea morții Răspuns corect
- Creditele acordate cu garanție de stat
De ce: Conform Articolului 233 alin. (3) lit. a), acestea sunt primele în ordinea de executare a creanțelor.
De ce nu „Creanțele salariale ale angajaților”: Deși sunt prioritare, acestea ocupă rândul al doilea în ierarhia legală a plăților.
De ce nu „Impozitele și alte obligații la bugetul public național”: Obligațiile fiscale sunt plasate în rândul al treilea, după drepturile persoanelor fizice.
De ce nu „Creditele acordate cu garanție de stat”: Acestea fac parte din categoria creanțelor bugetare și ocupă rândul al treilea.
Alte teme din drept civil — partea generală
- ← Tema anterioară: Funcționarea persoanelor juridice de drept privat
- Tema următoare: Societățile comerciale: dispoziții generale și tipuri →
- Persoana juridică: noțiune, tipuri și constituire
- Cooperativele și grupul de persoane juridice
- Declararea persoanei dispărute fără veste sau decedate. Starea civilă
- Ocrotirea provizorie și administrarea patrimoniului
- Măsuri de ocrotire judiciară a persoanelor adulte
- Tutela și curatela minorilor