Legalia

Persoana juridică: noțiune, tipuri și constituire — grile cu răspunsuri și explicații

Echipa Legalia · Actualizat: 2026-09-13 · Tema 10 din 14

Persoana juridică are organizare de sine stătătoare și patrimoniu propriu, distinct de cel al membrilor (articolul 171); capacitatea de folosință începe la data înregistrării de stat și încetează la radiere (articolul 176). Regula de bază a răspunderii: membrul nu răspunde pentru obligațiile persoanei juridice, cu excepțiile expres prevăzute (articolul 184).

Capcana lecției este perioada dinaintea constituirii: pentru obligațiile asumate în numele unei entități care nu a dobândit personalitate, răspund solidar cei care au acționat, dacă persoana juridică nu și le asumă (articolul 179). Întrebările de mai jos merg exact pe aceste momente.

Ce se verifică la Persoana juridică: noțiune, tipuri și constituire?

1În ce tip de persoane juridice fondatorii (membrii) au drepturi de creanță față de entitatea constituită?

  • Persoanele juridice de drept public.
  • Societățile comerciale și cooperativele. Răspuns corect
  • Toate persoanele juridice indiferent de participarea la patrimoniu.
  • Organizațiile necomerciale.

De ce: Articolul 171 alin. (4) stabilește clar că societățile comerciale și cooperativele sunt entitățile unde fondatorii dețin drepturi de creanță.

De ce nu „Persoanele juridice de drept public.”: Regimul creanțelor membrilor este specificat în raport cu scopul lucrativ sau nelucrativ, nu neapărat cu natura de drept public.

De ce nu „Toate persoanele juridice indiferent de participarea la patrimoniu.”: Legea face o distincție clară între tipurile de entități bazată pe existența sau inexistența acestor drepturi de creanță.

De ce nu „Organizațiile necomerciale.”: În cazul organizațiilor necomerciale, membrii nu au drepturi de creanță față de persoana juridică conform legii.

2Conform Articolului 171, care este una dintre caracteristicile esențiale ale unei persoane juridice?

  • Existența unui patrimoniu propriu și distinct de cel al membrilor săi. Răspuns corect
  • Interdicția de a dobîndi drepturi personale nepatrimoniale.
  • Dependența obligatorie de un număr nelimitat de membri.
  • Capacitatea de a fi doar reclamant, nu și pîrît în instanță.

De ce: Persoana juridică este definită ca având un patrimoniu propriu afectat realizării unui anumit scop conform legii.

De ce nu „Interdicția de a dobîndi drepturi personale nepatrimoniale.”: Legea permite persoanei juridice să dobândească atât drepturi patrimoniale, cât și personale nepatrimoniale în nume propriu.

De ce nu „Dependența obligatorie de un număr nelimitat de membri.”: Articolul 171 alin. (3) precizează că persoana juridică poate fi dependentă sau independentă de un anumit număr de membri.

De ce nu „Capacitatea de a fi doar reclamant, nu și pîrît în instanță.”: Articolul 171 alin. (2) prevede expres că persoana juridică poate fi atât reclamant, cât și pîrît în instanța de judecată.

3Cine răspunde pentru obligațiile asumate înainte de constituirea persoanei juridice, dacă aceasta nu și le asumă ulterior?

  • Organul înregistrării de stat care a acceptat dosarul.
  • Fondatorul care a depus cel mai mare capital social.
  • Nimeni, deoarece contractele sunt considerate nule de drept.
  • Persoanele care au acționat, în mod solidar. Răspuns corect

De ce: Articolul 179 alin. (6) prevede răspunderea solidară a celor care au acționat în numele unei entități care nu a dobândit personalitate juridică.

De ce nu „Organul înregistrării de stat care a acceptat dosarul.”: Autoritatea de înregistrare nu este responsabilă pentru actele juridice încheiate de fondatori cu terții.

De ce nu „Fondatorul care a depus cel mai mare capital social.”: Răspunderea nu este determinată de mărimea contribuției, ci de actul de a reprezenta entitatea în curs de constituire.

De ce nu „Nimeni, deoarece contractele sunt considerate nule de drept.”: Legea protejează terții contractanți prin transferul răspunderii către persoanele fizice care au acționat efectiv.

4Este opozabilă terților limitarea împuternicirilor administratorului prevăzută în actul de constituire?

  • Da, dar numai dacă terțul a semnat o declarație că a citit statutul.
  • Da, dacă actul de constituire a fost autentificat notarial.
  • Doar în cazul persoanelor juridice de drept public.
  • Nu, chiar dacă au fost îndeplinite formalitățile de publicitate, dacă limitează împuternicirile conferite de lege. Răspuns corect

De ce: Articolul 177 alin. (3) protejează terții stipulând inopozabilitatea limitărilor care contravin competențelor legale ale administratorului.

De ce nu „Da, dar numai dacă terțul a semnat o declarație că a citit statutul.”: Regula generală de inopozabilitate din alin. (3) nu depinde de o astfel de declarație formală a terțului.

De ce nu „Da, dacă actul de constituire a fost autentificat notarial.”: Autentificarea nu suplinește cerința de publicitate legală și limitele impuse de Articolul 177.

De ce nu „Doar în cazul persoanelor juridice de drept public.”: Prevederea se aplică în contextul raporturilor cu terții pentru persoanele juridice de drept privat, conform structurii capitolului.

5În cazul în care o persoană juridică are mai mulți administratori, care este regula generală de reprezentare?

  • Toți administratorii trebuie să semneze împreună orice act sub sancțiunea nulității.
  • Reprezentarea se face doar prin mandat special pentru fiecare tranzacție.
  • Fiecare administrator poate acționa în mod individual în numele persoanei juridice. Răspuns corect
  • Doar administratorul cu cea mai mare vechime poate reprezenta societatea.

De ce: Conform Articolului 177 alin. (5), în absența unei prevederi contrare, fiecare administrator are puterea de a reprezenta individual entitatea.

De ce nu „Toți administratorii trebuie să semneze împreună orice act sub sancțiunea nulității.”: Regula semnăturii colective este o excepție care trebuie notată expres în registrul de publicitate pentru a fi opozabilă.

De ce nu „Reprezentarea se face doar prin mandat special pentru fiecare tranzacție.”: Administratorul deține o putere de reprezentare generală izvorâtă din lege și actul de constituire.

De ce nu „Doar administratorul cu cea mai mare vechime poate reprezenta societatea.”: Legea nu stabilește ierarhii bazate pe vechime pentru exercitarea drepturilor de reprezentare.

6Cum trebuie să acționeze administratorul conform obligației de diligență?

  • Conform nivelului de competență corespunzător unui bun administrator. Răspuns corect
  • Prioritizând interesele furnizorilor deasupra scopului persoanei juridice.
  • Urmând exclusiv instrucțiunile primite de la membrii majoritari.
  • Garantând obținerea profitului în orice condiții de piață.

De ce: Articolul 187 cere administratorului să acționeze cu diligența și cunoștințele așteptate de la un profesionist în domeniu.

De ce nu „Prioritizând interesele furnizorilor deasupra scopului persoanei juridice.”: Interesele furnizorilor sunt doar un factor de care trebuie să țină cont, dar scopul entității rămâne prioritar.

De ce nu „Urmând exclusiv instrucțiunile primite de la membrii majoritari.”: Deși subordonat organelor superioare, administratorul are propria obligație legală de competență și diligență față de entitate.

De ce nu „Garantând obținerea profitului în orice condiții de piață.”: Obligația administratorului este de mijloace (diligență), nu de rezultat (profit garantat).

7Ce activități poate desfășura o persoană juridică cu scop nelucrativ?

  • Numai activitatea prevăzută de lege și de actul de constituire. Răspuns corect
  • Activități stabilite exclusiv prin hotărârea Guvernului.
  • Orice activitate neinterzisă de lege, similar societăților comerciale.
  • Orice activitate economică, cu condiția să nu distribuie profitul.

De ce: Articolul 176 alin. (3) impune un regim de specialitate pentru entitățile necomerciale, limitându-le la scopul lor declarat.

De ce nu „Activități stabilite exclusiv prin hotărârea Guvernului.”: Sfera de activitate este determinată de propriul statut și de legislația generală aplicabilă tipului respectiv de organizație.

De ce nu „Orice activitate neinterzisă de lege, similar societăților comerciale.”: Libertatea deplină de activitate este rezervată persoanelor juridice cu scop lucrativ.

De ce nu „Orice activitate economică, cu condiția să nu distribuie profitul.”: Deși pot avea activități economice subordonate, acestea trebuie să se încadreze în limitele actului de constituire.

8Care este momentul dobîndirii capacității de folosință pentru o persoană juridică?

  • Data semnării contractului de constituire de către toți fondatorii.
  • Momentul desemnării primului administrator.
  • Momentul obținerii primei licențe de activitate.
  • Data înregistrării de stat. Răspuns corect

De ce: Conform Articolului 176 alin. (1), capacitatea de folosință începe la data înregistrării și încetează la data radierii.

De ce nu „Data semnării contractului de constituire de către toți fondatorii.”: Semnarea actelor reprezintă o etapă de constituire, dar personalitatea juridică deplină necesită recunoașterea statului.

De ce nu „Momentul desemnării primului administrator.”: Desemnarea administratorului ține de capacitatea de exercițiu, nu de dobândirea capacității de folosință.

De ce nu „Momentul obținerii primei licențe de activitate.”: Licența este necesară doar pentru anumite activități specifice, nu pentru existența juridică a entității.

9Care este regula privind răspunderea membrului pentru obligațiile persoanei juridice?

  • Membrul răspunde nelimitat cu toate bunurile sale pentru datoriile entității.
  • Membrul răspunde doar dacă administratorul a acționat cu rea-credință.
  • Răspunderea membrului este egală cu jumătate din capitalul social depus.
  • Membrul nu răspunde pentru obligațiile persoanei juridice, ca regulă generală. Răspuns corect

De ce: Conform Articolului 184 alin. (2), separarea răspunderii este principiul de bază, cu excepțiile stabilite expres.

De ce nu „Membrul răspunde nelimitat cu toate bunurile sale pentru datoriile entității.”: Aceasta ar anula beneficiul personalității juridice care presupune separarea patrimonială.

De ce nu „Membrul răspunde doar dacă administratorul a acționat cu rea-credință.”: Răspunderea membrului este independentă de conduita administratorului, fiind guvernată de tipul de organizare ales.

De ce nu „Răspunderea membrului este egală cu jumătate din capitalul social depus.”: Nu există o astfel de prevedere generală; răspunderea membrului este, de regulă, inexistentă sau limitată la aport.

10Ce se întîmplă la expirarea termenului stabilit pentru existența persoanei juridice?

  • Persoana juridică se dizolvă, dacă actele de constituire nu sunt modificate. Răspuns corect
  • Se suspendă activitatea pentru o perioadă de 15 zile pentru reînregistrare.
  • Administratorul preia automat tot patrimoniul în nume propriu.
  • Persoana juridică devine automat perpetuă prin efectul legii.

De ce: Articolul 181 alin. (2) stipulează că expirarea termenului duce la dizolvare, cu excepția cazului în care se intervine asupra actelor.

De ce nu „Se suspendă activitatea pentru o perioadă de 15 zile pentru reînregistrare.”: Legea nu prevede o perioadă de grație automată pentru reînregistrare în acest context.

De ce nu „Administratorul preia automat tot patrimoniul în nume propriu.”: Patrimoniul persoanei juridice este distinct; dizolvarea presupune o procedură de lichidare, nu o însușire directă.

De ce nu „Persoana juridică devine automat perpetuă prin efectul legii.”: Perpetuitatea este regula doar dacă nu s-a stabilit un termen limitat prin lege sau statut.

Alte teme din drept civil — partea generală