Numele, domiciliul și identificarea persoanei fizice — grile cu răspunsuri și explicații

Echipa Legalia · Actualizat: 2026-09-13 · Tema 4 din 14

Domiciliul se prezumă a fi adresa din Registrul de stat al populației — dar numai până la proba contrară, o prezumție relativă pe care grilele o testează prin formulări absolute. Tot aici intră articolul 43 (drepturile personalității sunt insesizabile și inalienabile) și articolul 44 (actele care dau corpului uman o valoare patrimonială sunt lovite de nulitate absolută, cu excepțiile legii).

Cea mai des ratată variantă este cea care transformă prezumția în certitudine: „domiciliul este întotdeauna adresa din registru”. Întrebările de mai jos arată de ce „întotdeauna” pierde punctul.

Ce se verifică la Numele, domiciliul și identificarea persoanei fizice?

1Ce se prezumă dacă o persoană consimte ca imaginea sa să fie captată în circumstanțe din care rezultă că aceasta va fi difuzată (Art. 45)?

Prezumția nu există, fiind necesar un contract scris separat pentru fiecare difuzare.
Că persoana a renunțat definitiv la dreptul la propria imagine în favoarea statului.
Că persoana trebuie să primească o remunerație obligatorie pentru difuzare.
Că persoana consimte și la reproducerea și difuzarea acesteia pe cale obișnuită. Răspuns corect

De ce: Acceptarea captării imaginii într-un context public sau mediatic implică o acceptare implicită a utilizării ulterioare rezonabile a acelei imagini.

De ce nu „Prezumția nu există, fiind necesar un contract scris separat pentru fiecare difuzare.”: Legea instituie această prezumție tocmai pentru a facilita activitățile de informare și comunicare unde consimțământul este evident din context.

De ce nu „Că persoana a renunțat definitiv la dreptul la propria imagine în favoarea statului.”: Prezumția vizează doar utilizarea specifică în acele circumstanțe, nu o renunțare globală sau un transfer de proprietate către stat.

De ce nu „Că persoana trebuie să primească o remunerație obligatorie pentru difuzare.”: Prezumția de consimțământ la difuzare nu implică automat și un drept la plată, dacă nu s-a convenit astfel.

2Dacă o persoană își schimbă numele, ce obligație îi revine conform Articolului 37?

Să publice schimbarea numelui într-un ziar de circulație națională timp de 3 zile.
Să înceteze orice executare a obligațiilor până la eliberarea noului act de identitate.
Să ia măsuri pentru avizarea debitorilor și creditorilor săi despre schimbare. Răspuns corect
Să solicite acordul scris al creditorilor pentru noua denumire.

De ce: Această obligație asigură transparența raporturilor juridice și protejează terții de eventuale confuzii cauzate de noua identitate.

De ce nu „Să publice schimbarea numelui într-un ziar de circulație națională timp de 3 zile.”: Deși publicitatea poate fi utilă, legea specifică obligația de avizare directă a părților interesate din raporturile juridice.

De ce nu „Să înceteze orice executare a obligațiilor până la eliberarea noului act de identitate.”: Schimbarea numelui nu suspendă executarea obligațiilor, ci doar impune o informare a partenerilor contractuali.

De ce nu „Să solicite acordul scris al creditorilor pentru noua denumire.”: Schimbarea numelui este un drept personal ce nu depinde de aprobarea creditorilor, aceștia având doar dreptul de a fi informați.

3Potrivit Articolului 44, ce se întâmplă cu actele juridice care conferă o valoare patrimonială corpului uman?

Sunt considerate contracte de prestări servicii medicale.
Sunt lovite de nulitate absolută, cu excepția cazurilor prevăzute de lege. Răspuns corect
Sunt perfect valabile dacă există acordul autentificat la notar.
Sunt anulabile doar la cererea rudelor apropiate.

De ce: Principiul non-comercializării corpului uman protejează demnitatea persoanei împotriva exploatării economice.

De ce nu „Sunt considerate contracte de prestări servicii medicale.”: Comercializarea elementelor corpului este distinctă de actul medical și este, în principiu, interzisă.

De ce nu „Sunt perfect valabile dacă există acordul autentificat la notar.”: Consimțământul părților nu poate valida un act care încalcă ordinea publică și normele imperative privind corpul uman.

De ce nu „Sunt anulabile doar la cererea rudelor apropiate.”: Sancțiunea este nulitatea absolută, care poate fi invocată de oricine, nu doar de o anumită categorie de rude, deoarece protejează un interes general.

4Conform Articolului 43, care este natura drepturilor personalității (viață, sănătate, imagine etc.)?

Sunt insesizabile și inalienabile. Răspuns corect
Sunt drepturi patrimoniale ce pot fi transmise prin moștenire.
Sunt drepturi ce pot fi gajate în schimbul unui împrumut.
Sunt drepturi care se dobândesc doar prin atingerea majoratului.

De ce: Aceste drepturi sunt strâns legate de ființa umană, nu pot fi vândute și nici nu pot fi obiectul unei urmăriri silite de către creditori.

De ce nu „Sunt drepturi patrimoniale ce pot fi transmise prin moștenire.”: Drepturile personalității sunt extrapatrimoniale și, de regulă, se sting la moartea titularului, neputând fi obiectul unei tranzacții comerciale.

De ce nu „Sunt drepturi ce pot fi gajate în schimbul unui împrumut.”: Gajarea acestor drepturi ar contrazice caracterul lor inalienabil și demnitatea umană.

De ce nu „Sunt drepturi care se dobândesc doar prin atingerea majoratului.”: Aceste drepturi sunt inerente ființei umane și aparțin oricărei persoane de la naștere, indiferent de vârstă.

5Care este regula generală privind stabilirea prenumelui unei persoane fizice conform Articolului 36?

Este stabilit de către autoritatea tutelară în termen de 30 de zile de la naștere.
Se alege liber de către persoană la împlinirea vârstei de 14 ani.
Se dobândește automat prin efectul filiației față de tată.
Se stabilește la data înregistrării nașterii, în baza declarației de naștere. Răspuns corect

De ce: Codul Civil prevede că prenumele este fixat prin declarația de naștere la momentul înregistrării oficiale a acestui eveniment.

De ce nu „Este stabilit de către autoritatea tutelară în termen de 30 de zile de la naștere.”: Autoritatea tutelară intervine doar în cazuri speciale, nu ca regulă generală pentru orice nou-născut.

De ce nu „Se alege liber de către persoană la împlinirea vârstei de 14 ani.”: Identificarea persoanei prin prenume este necesară de la naștere, nu se amână până la capacitatea de exercițiu restrânsă.

De ce nu „Se dobândește automat prin efectul filiației față de tată.”: Numele de familie se dobândește de obicei prin filiație, în timp ce prenumele necesită o alegere și o declarație explicită.

6În ce condiții se prezumă că domiciliul unei persoane este adresa din Registrul de stat al populației?

În mod absolut, fără a fi admisă nicio dovadă care să contrazică înscrierea.
Până la proba contrară. Răspuns corect
Numai dacă persoana locuiește acolo mai mult de 6 luni pe an.
Doar în raporturile cu autoritățile fiscale ale statului.

De ce: Înscrierile în registru creează o prezumție legală relativă (iuris tantum), care poate fi răsturnată prin dovezi contrare.

De ce nu „În mod absolut, fără a fi admisă nicio dovadă care să contrazică înscrierea.”: O prezumție absolută ar fi injustă în cazurile în care evidențele oficiale nu mai corespund realității de fapt.

De ce nu „Numai dacă persoana locuiește acolo mai mult de 6 luni pe an.”: Prezumția derivă din actul administrativ de înregistrare, nu din calculul efectiv al zilelor petrecute la acea adresă.

De ce nu „Doar în raporturile cu autoritățile fiscale ale statului.”: Prezumția domiciliului are un caracter general în circuitul civil, nu este limitată la sfera dreptului public sau fiscal.

7Ce sancțiune intervine în cazul în care alegerea unui domiciliu pentru un act juridic nu este făcută în scris (Art. 42)?

Nulitatea alegerii domiciliului. Răspuns corect
Prezumția că domiciliul ales este cel de la sediul instanței.
O amendă administrativă aplicată părților.
Suspendarea dreptului de a exercita acțiunea în justiție.

De ce: Legea impune forma scrisă ca o condiție 'ad validitatem', nerespectarea ei ducând la ineficiența juridică a clauzei respective.

De ce nu „Prezumția că domiciliul ales este cel de la sediul instanței.”: Nu există o astfel de prezumție legală; în lipsa unei alegeri valide, se revine la domiciliul obișnuit.

De ce nu „O amendă administrativă aplicată părților.”: Nerespectarea formei unui act juridic civil atrage sancțiuni de drept civil, nu sancțiuni contravenționale.

De ce nu „Suspendarea dreptului de a exercita acțiunea în justiție.”: Lipsa formei scrise anulează doar clauza privind domiciliul, nu afectează dreptul fundamental de acces la justiție.

8Cum definește Articolul 38 domiciliul persoanei fizice?

Locul unde persoana își are reședința obișnuită. Răspuns corect
Locul unde persoana se află temporar pentru studii sau muncă.
Adresa la care persoana deține o locuință în proprietate.
Locul unde persoana s-a născut conform certificatului de naștere.

De ce: Domiciliul este legat de stabilitate și de centrul principal al intereselor de viață ale persoanei.

De ce nu „Locul unde persoana se află temporar pentru studii sau muncă.”: Prezența temporară definește reședința secundară, nu domiciliul care presupune o legătură stabilă.

De ce nu „Adresa la care persoana deține o locuință în proprietate.”: Proprietatea nu echivalează automat cu domiciliul, deoarece o persoană poate locui stabil în chirie sau în altă formă de posesie.

De ce nu „Locul unde persoana s-a născut conform certificatului de naștere.”: Locul nașterii este un fapt istoric, în timp ce domiciliul este un concept dinamic care se poate schimba pe parcursul vieții.

9Unde este stabilit domiciliul minorului sub 14 ani conform Articolului 40?

La părinții săi sau la părintele la care locuiește permanent. Răspuns corect
La adresa unității de învățământ unde este înscris.
La locul unde a fost stabilită reședința de către organul de poliție local.
Întotdeauna la bunicii paterni, indiferent de voința părinților.

De ce: Domiciliul minorului este un domiciliu legal, fiind determinat de cel al ocrotitorilor săi firești.

De ce nu „La adresa unității de învățământ unde este înscris.”: Locul unde minorul învață nu influențează domiciliul său legal, acesta rămânând atașat familiei.

De ce nu „La locul unde a fost stabilită reședința de către organul de poliție local.”: Poliția are atribuții de evidență, dar nu are competența de a stabili domiciliul legal al minorilor în locul părinților.

De ce nu „Întotdeauna la bunicii paterni, indiferent de voința părinților.”: Bunicii pot fi o soluție excepțională stabilită de instanță, nu reprezintă regula generală de stabilire a domiciliului.