Apariția, exercitarea și apărarea drepturilor civile — grile cu răspunsuri și explicații
Aici se testează trei articole care apar an de an: 8 (tratatul internațional primează asupra legii civile interne), 13 (abuzul de drept este exercitarea unui drept cu scopul predominant de a păgubi pe altul) și 18 (autoapărarea este admisă doar când ajutorul organelor competente nu poate fi obținut la timp).
Studenții confundă autoapărarea cu legitima apărare din penal și abuzul de drept cu simpla exercitare dezavantajoasă a unui drept. Grilele de mai jos separă cele trei noțiuni; fiecare variantă greșită are explicată propria eroare.
Ce se verifică la Apariția, exercitarea și apărarea drepturilor civile?
1Care dintre următoarele reprezintă un comportament contrar bunei-credințe, conform Articolului 11?
- Refuzul de a negocia un contract nou
- Omiterea unei notificări neobligatorii
- Acționarea în contradicție cu declarațiile anterioare pe care cealaltă parte s-a bazat Răspuns corect
- Solicitarea executării silite a unei obligații ajunse la scadență
De ce: Conform Articolului 11 alineatul (2), este contrar bunei-credințe ca o parte să contrazică propriul comportament anterior dacă acesta a fost creditat rezonabil de cealaltă parte.
De ce nu „Refuzul de a negocia un contract nou”: Libertatea contractuală permite refuzul negocierii, cu excepția unor cazuri limitative care nu sunt vizate aici.
De ce nu „Omiterea unei notificări neobligatorii”: Neîndeplinirea unui act facultativ nu constituie, în sine, o încălcare a bunei-credințe.
De ce nu „Solicitarea executării silite a unei obligații ajunse la scadență”: Exercitarea unui drept legal pentru a obține prestația datorată este conformă cu ordinea publică.
2Dacă legea nouă prevede un termen de prescripție mai scurt decât legea veche, de când începe să curgă noul termen?
- De la data intrării în vigoare a legii noi Răspuns corect
- De la data la care a început să curgă termenul sub legea veche
- După expirarea a jumătate din termenul vechi
- De la data rămânerii definitive a unei hotărâri judecătorești
De ce: Articolul 6 alineatul (7) stipulează că în această situație specifică începe un nou termen de prescripție conform condițiilor noii legi.
De ce nu „De la data la care a început să curgă termenul sub legea veche”: Dacă termenul este mai scurt, legea prevede începerea unui nou calcul, nu continuarea celui vechi.
De ce nu „După expirarea a jumătate din termenul vechi”: Nu există o prevedere legală care să condiționeze noul termen de trecerea unei fracțiuni din termenul anterior.
De ce nu „De la data rămânerii definitive a unei hotărâri judecătorești”: Termenul de prescripție este determinat de lege, nu de o hotărâre judecătorească ce ar constata intrarea în vigoare a normei.
3Ce reprezintă abuzul de drept conform legislației civile?
- Exercitarea unui drept peste termenul de prescripție
- Utilizarea unui drept în lipsa unei capacități de exercițiu depline
- Exercitarea unui drept subiectiv cu scopul predominant de a cauza prejudiciu altuia Răspuns corect
- Încălcarea unei norme imperative din greșeală
De ce: Articolul 13 definește abuzul de drept prin prisma finalității negative (cauzarea de daune) în exercițiul unui drept legitim.
De ce nu „Exercitarea unui drept peste termenul de prescripție”: Aceasta ține de stingerea dreptului la acțiune, nu de natura abuzivă a exercitării dreptului în sine.
De ce nu „Utilizarea unui drept în lipsa unei capacități de exercițiu depline”: Această situație privește validitatea actului juridic, nu abuzul de drept ca modalitate de exercitare.
De ce nu „Încălcarea unei norme imperative din greșeală”: Abuzul de drept presupune de regulă o utilizare a dreptului care, deși formal corectă, este deturnată de la scopul său social și economic.
4Ce se întâmplă dacă un tratat internațional la care Republica Moldova este parte conține dispoziții diferite de legislația civilă națională?
- Instanța trebuie să decidă care normă este mai favorabilă
- Ambele seturi de norme sunt declarate nule
- Se aplică dispozițiile tratatului internațional Răspuns corect
- Se aplică legislația civilă națională
De ce: Articolul 8 stabilește supremația normelor din tratatele internaționale la care statul este parte față de legislația civilă internă.
De ce nu „Instanța trebuie să decidă care normă este mai favorabilă”: Prioritatea tratatului este o regulă fixă, nu depinde de aprecierea instanței asupra caracterului favorabil.
De ce nu „Ambele seturi de norme sunt declarate nule”: Contradicția nu atrage nulitatea, ci determină ordinea de prioritate în aplicare.
De ce nu „Se aplică legislația civilă națională”: În ierarhia normelor juridice prevăzută de Codul Civil, tratatele internaționale au prioritate în cazul unor discrepanțe.
5În ce condiții este admisă autoapărarea conform Articolului 18?
- Doar dacă există o hotărâre judecătorească prealabilă
- Oricând o persoană consideră că îi este încălcat un drept
- Când asistența organelor competente nu poate fi obținută la timp și dreptul riscă să fie pierdut Răspuns corect
- Numai dacă persoana obligată a consimțit la aceasta
De ce: Autoapărarea este o măsură de urgență condiționată de pericolul ca realizarea dreptului să devină imposibilă sau extrem de grea.
De ce nu „Doar dacă există o hotărâre judecătorească prealabilă”: Autoapărarea este permisă tocmai în absența asistenței imediate a organelor statului.
De ce nu „Oricând o persoană consideră că îi este încălcat un drept”: Autoapărarea are limite stricte și nu este la libera apreciere subiectivă a persoanei fără un pericol iminent.
De ce nu „Numai dacă persoana obligată a consimțit la aceasta”: Autoapărarea poate presupune înlăturarea rezistenței celui obligat, deci nu necesită consimțământul acestuia.
6Ce cuprinde 'dauna reală' în contextul reparării prejudiciului patrimonial?
- Doar profitul pe care persoana l-ar fi obținut în viitor
- Doar pierderea unei șanse favorabile
- Suferințele fizice și psihice ale victimei
- Cheltuielile suportate sau care urmează a fi suportate pentru restabilirea dreptului și deteriorarea bunurilor Răspuns corect
De ce: Articolul 19 alineatul (2) definește dauna reală prin pierderile efective în patrimoniu și costurile necesare restabilirii situației anterioare.
De ce nu „Doar profitul pe care persoana l-ar fi obținut în viitor”: Această descriere se referă la profitul ratat, nu la dauna reală deja suferită.
De ce nu „Doar pierderea unei șanse favorabile”: Pierderea șansei este o categorie distinctă de prejudiciu, reglementată separat de dauna reală.
De ce nu „Suferințele fizice și psihice ale victimei”: Suferințele fizice și psihice constituie prejudiciul nepatrimonial (moral), nu cel patrimonial.
7La ce vârstă poate fi emancipată o persoană fizică care lucrează în baza unui contract de muncă?
- 15 ani
- 14 ani
- 16 ani Răspuns corect
- Doar la 18 ani
De ce: Articolul 26 alineatul (3) permite emanciparea minorului care a împlinit 16 ani, în condițiile legii.
De ce nu „15 ani”: Vârsta prag pentru începerea procedurii de emancipare prin muncă sau antreprenoriat este stabilită expres la 16 ani.
De ce nu „14 ani”: La 14 ani minorul dobândește doar capacitate de exercițiu limitată, nu poate fi emancipat complet.
De ce nu „Doar la 18 ani”: La 18 ani se dobândește capacitatea deplină de exercițiu prin efectul legii, nu prin emancipare.
8Când se consideră ajunsă la destinatar o notificare transmisă prin poștă electronică?
- Când poate fi accesată de către destinatar Răspuns corect
- În momentul în care destinatarul confirmă primirea
- După 24 de ore de la trimitere
- În momentul în care ajunge pe serverul expeditorului
De ce: Articolul 22 alineatul (4) litera c) stabilește că accesibilitatea informației pentru destinatar marchează momentul recepției.
De ce nu „În momentul în care destinatarul confirmă primirea”: Legea nu condiționează efectul notificării de voința sau confirmarea activă a destinatarului.
De ce nu „După 24 de ore de la trimitere”: Nu există un interval fix de timp prezumat de lege în cazul comunicării electronice individuale.
De ce nu „În momentul în care ajunge pe serverul expeditorului”: Notificarea trebuie să ajungă în sfera de control a destinatarului, nu a expeditorului.
9Cum definește Codul Civil 'culpa gravă'?
- O profundă lipsă de prudență de care era evident că persoana trebuia să dea dovadă Răspuns corect
- Situația în care persoana nu putea să prevadă urmările faptei sale
- Cazul în care persoana a dorit producerea urmărilor negative
- Săvârșirea unei fapte ilicite sub presiunea unei amenințări
De ce: Articolul 20 alineatul (4) precizează că lipsa evidentă de prudență în circumstanțele date constituie culpă gravă.
De ce nu „Situația în care persoana nu putea să prevadă urmările faptei sale”: Dacă persoana nu putea previziona rezultatul, se poate pune problema lipsei de vinovăție, nu a culpei grave.
De ce nu „Cazul în care persoana a dorit producerea urmărilor negative”: Aceasta definește intenția, nu culpa (imprudența).
De ce nu „Săvârșirea unei fapte ilicite sub presiunea unei amenințări”: Amenințarea privește viciul de consimțământ sau cauzele exoneratoare, nu gradul de prudență.
Alte teme din drept civil — partea generală
- ← Tema anterioară: Legislația civilă și principiile dreptului civil
- Tema următoare: Persoana fizică: noțiune, capacitate de folosință și de exercițiu →
- Numele, domiciliul și identificarea persoanei fizice
- Respectul datorat ființei umane și drepturile personalității
- Tutela și curatela minorilor
- Măsuri de ocrotire judiciară a persoanelor adulte
- Ocrotirea provizorie și administrarea patrimoniului
- Declararea persoanei dispărute fără veste sau decedate. Starea civilă