Grile de drept procesual civil — partea specială, cu răspunsuri
Partea specială cere să știi ce cale de atac se deschide împotriva cărui act și în ce termen — plus ce se întâmplă cu hotărârea între momentul pronunțării și cel al executării.
Sub fiecare întrebare este explicat de ce calea propusă în variantele greșite nu este disponibilă în acel caz.
Ce se verifică la grilele de drept procesual civil — partea specială?
1În ce condiții poate fi obligat un reclamant străin să depună o cauțiune procedurală în instanțele din Republica Moldova?
Extraneitate: dispoziții generale și competența instanțelor
- Doar dacă statul de origine al străinului impune restricții similare cetățenilor moldoveni.
- Ori de câte ori pârâtul este cetățean al Republicii Moldova și solicită acest lucru.
- În toate cauzele comerciale în care valoarea acțiunii depășește un prag stabilit prin lege.
- Niciodată, pe motivul că este persoană străină sau că nu are domiciliul în Republica Moldova. Răspuns corect
De ce: Articolul 454 alin. (1) interzice în mod expres obligarea persoanei străine la depunerea unei garanții doar pe baza statutului de străin sau a lipsei domiciliului.
De ce nu „Doar dacă statul de origine al străinului impune restricții similare cetățenilor moldoveni.”: Deși Guvernul poate stabili retorsiuni, regula generală din Art. 454 nu condiționează accesul la justiție de cauțiuni automate în caz de reciprocitate.
De ce nu „Ori de câte ori pârâtul este cetățean al Republicii Moldova și solicită acest lucru.”: Aceasta este o concepție greșită comună bazată pe protecționismul național, dar legea garantează egalitatea drepturilor procedurale fără cauțiuni discriminatorii.
De ce nu „În toate cauzele comerciale în care valoarea acțiunii depășește un prag stabilit prin lege.”: Legea procedurală nu face distincție între cauzele comerciale și cele civile în privința interdicției de a impune cauțiuni pe motive de extraneitate.
2Care este instanța competentă să examineze cererea privind confiscarea averii nejustificate?
Proceduri de protecție: confiscare, violența în familie, acte permisive
- Colegiul specializat anticorupție al Judecătoriei Chișinău. Răspuns corect
- Curtea de Apel din raza de domiciliu a persoanei vizate.
- Judecătoria de rând de la locul situării bunurilor imobile.
- Consiliul Superior al Magistraturii.
De ce: Articolul 278¹ stabilește o competență specializată pentru aceste cauze complexe pentru a asigura expertiza necesară în domeniul anticorupție.
De ce nu „Curtea de Apel din raza de domiciliu a persoanei vizate.”: Deși curțile de apel sunt instanțe superioare, legea a desemnat un colegiu specializat în cadrul judecătoriei pentru prima instanță în aceste cazuri specifice.
De ce nu „Judecătoria de rând de la locul situării bunurilor imobile.”: Regulile de competență teritorială generală pentru bunuri nu se aplică aici, deoarece există o normă specială care centralizează aceste cauze.
De ce nu „Consiliul Superior al Magistraturii.”: Consiliul Superior al Magistraturii este un organ de autoadministrare judecătorească și nu are atribuții de judecare a cauzelor civile sau de confiscare.
3În ce condiții instanța din Republica Moldova poate reexamina fondul unei hotărîri judecătorești străine?
Recunoașterea și executarea hotărârilor judiciare străine
- Doar în cazul în care valoarea litigiului depășește un milion de lei.
- Dacă debitorul solicită acest lucru prin obiecțiile sale.
- Dacă judecătorul moldovean consideră că soluția este injustă.
- Instanța nu poate proceda în niciun caz la reexaminarea fondului. Răspuns corect
De ce: Conform Articolului 470 alin. (6), verificarea se limitează la condițiile de legalitate a recunoașterii, fără a modifica soluția pe fond.
De ce nu „Doar în cazul în care valoarea litigiului depășește un milion de lei.”: Legea nu stabilește praguri valorice care să permită instanței naționale să se transforme în instanță de apel pentru hotărîri străine.
De ce nu „Dacă debitorul solicită acest lucru prin obiecțiile sale.”: Cererea debitorului poate viza doar vicii de procedură sau motive de refuz, nu rediscutarea probelor și a faptelor din procesul original.
De ce nu „Dacă judecătorul moldovean consideră că soluția este injustă.”: Opinia subiectivă a judecătorului asupra dreptății soluției nu permite încălcarea principiului autorității de lucru judecat a hotărîrii străine.
4Conform Articolului 312, unde se depune cererea de spitalizare în staționarul de psihiatrie fără liberul consimțământ al persoanei?
Titluri de valoare, uzucapiunea, acte de stare civilă, reconstituirea
- La instanța de la locul de aflare a staționarului de psihiatrie. Răspuns corect
- La instanța în a cărei rază teritorială se află sediul primăriei de domiciliu.
- La Ministerul Sănătății pentru o aprobare administrativă prealabilă.
- La instanța de la domiciliul persoanei care urmează să fie spitalizată.
De ce: Legea stabilește competența teritorială în funcție de locația instituției medicale unde persoana este deja internată pentru a facilita procedura legală.
De ce nu „La instanța în a cărei rază teritorială se află sediul primăriei de domiciliu.”: Codul de procedură civilă nu prevede implicarea instanței de la sediul autorității locale în acest proces specific.
De ce nu „La Ministerul Sănătății pentru o aprobare administrativă prealabilă.”: Procedura este una judiciară, implicând instanța de judecată, nu un organ administrativ central.
De ce nu „La instanța de la domiciliul persoanei care urmează să fie spitalizată.”: Această instanță este competentă pentru examenul psihiatric, nu pentru spitalizarea în staționar conform distincției făcute între alineatele (1) și (2) ale articolului 312.
5Câți judecători compun completul care decide asupra admisibilității recursului la Curtea Supremă de Justiție?
Recursul
- Plenul Curții Supreme
- 5 judecători
- 3 judecători Răspuns corect
- Un singur judecător raportor
De ce: Articolul 431 alineatul (2) stabilește că un complet format din 3 judecători verifică dacă recursul îndeplinește condițiile de formă și fond pentru a fi examinat.
De ce nu „Plenul Curții Supreme”: Plenul nu are atribuții de verificare a admisibilității recursurilor individuale conform procedurii civile standard.
De ce nu „5 judecători”: Completul de 5 judecători este utilizat pentru examinarea fondului recursului în anumite cazuri, nu pentru faza inițială de admisibilitate.
De ce nu „Un singur judecător raportor”: Judecătorul raportor pregătește cauza, însă decizia finală privind admisibilitatea aparține unui complet colegial.
6Conform Articolului 302, unde poate fi depusă cererea de pornire a procesului privind măsura de ocrotire?
Măsurile de ocrotire și spitalizarea forțată
- Exclusiv la instanța în a cărei rază teritorială se află sediul autorității tutelare.
- La instanța de la domiciliul persoanei fizice sau al ocrotitorului. Răspuns corect
- La orice instanță judecătorească de pe teritoriul țării, la alegerea liberă a petiționarului.
- Doar la instanța de la domiciliul persoanei în privința căreia se solicită măsura.
De ce: Legea oferă petiționarului opțiunea de a alege între instanța de la domiciliul persoanei care necesită ocrotire sau cea a ocrotitorului propus/existent.
De ce nu „Exclusiv la instanța în a cărei rază teritorială se află sediul autorității tutelare.”: Deși autoritatea tutelară este implicată prin dosarul personal, competența teritorială este determinată de domiciliul persoanelor vizate.
De ce nu „La orice instanță judecătorească de pe teritoriul țării, la alegerea liberă a petiționarului.”: Competența teritorială este strict limitată la locurile legate de subiecții procesului, nu este universală.
De ce nu „Doar la instanța de la domiciliul persoanei în privința căreia se solicită măsura.”: Aceasta este o opțiune validă, dar nu este singura, deoarece legea permite și depunerea la domiciliul ocrotitorului sau mandatarului.
7Conform Articolului 477, care este instanța competentă să examineze cererea de desființare a unei hotărâri arbitrale?
Procedura arbitrală, titluri executorii și tranzacția prin mediere
- Curtea de Apel din raza căreia se află sediul arbitrajului permanent.
- Orice instanță aleasă de comun acord de către părți după pronunțarea hotărârii.
- Curtea Supremă de Justiție a Republicii Moldova.
- Instanța care ar fi fost competentă să examineze cauza civilă în lipsa clauzei de arbitraj. Răspuns corect
De ce: Legea stabilește competența în funcție de instanța care ar fi soluționat litigiul dacă părțile nu ar fi optat pentru procedura arbitrală.
De ce nu „Curtea de Apel din raza căreia se află sediul arbitrajului permanent.”: Deși pare o regulă de competență teritorială comună, codul trimite specific la competența instanței de drept comun pentru fondul cauzei.
De ce nu „Orice instanță aleasă de comun acord de către părți după pronunțarea hotărârii.”: Competența instanței în cazul contestării este stabilită prin lege, nu prin acordul post-procesual al părților.
De ce nu „Curtea Supremă de Justiție a Republicii Moldova.”: Curtea Supremă nu are competență de primă instanță pentru cererile de desființare a hotărârilor arbitrale conform acestor prevederi.
8Conform Articolului 286, unde trebuie depusă cererea de încuviințare a adopției în cazul unui adoptator domiciliat în Republica Moldova?
Adopția, emanciparea, persoana dispărută
- La judecătoria din raza domiciliului copilului adoptabil. Răspuns corect
- Direct la Autoritatea Centrală pentru Adopții.
- La Curtea de Apel Chișinău.
- La judecătoria din raza domiciliului adoptatorului.
De ce: Legea prevede în mod expres că competența teritorială aparține instanței unde își are domiciliul copilul ce urmează a fi adoptat.
De ce nu „Direct la Autoritatea Centrală pentru Adopții.”: Cererea de încuviințare este o procedură judiciară care se depune la o instanță de judecată, nu la o autoritate administrativă.
De ce nu „La Curtea de Apel Chișinău.”: Această instanță are competențe specifice în alte tipuri de cauze, cum ar fi răpirea internațională de copii, nu pentru adopția națională.
De ce nu „La judecătoria din raza domiciliului adoptatorului.”: Deși pare logic ca instanța să fie aproape de cel care cere, legea prioritizează proximitatea față de copilul vizat.
9Care dintre următoarele categorii de cauze este examinată de instanța judecătorească în procedură specială, conform Articolului 279?
Procedură specială: dispoziții generale și constatarea faptelor
- Încuviințarea adopției Răspuns corect
- Soluționarea litigiilor de muncă privind salariile restante
- Repararea prejudiciului cauzat prin accident rutier
- Partajul bunurilor comune ale soților în caz de divorț
De ce: Adopția este listată expres ca o cauză de procedură specială pentru a asigura protecția intereselor superioare ale copilului.
De ce nu „Soluționarea litigiilor de muncă privind salariile restante”: Litigiile de muncă implică un conflict de drepturi între angajat și angajator, încadrându-se în procedura de acțiune civilă, nu cea specială.
De ce nu „Repararea prejudiciului cauzat prin accident rutier”: Acțiunea în răspundere civilă delictuală este o procedură de acțiune civilă bazată pe stabilirea culpei și a cuantumului daunei.
De ce nu „Partajul bunurilor comune ale soților în caz de divorț”: Partajul bunurilor presupune un litigiu de drept patrimonial, ceea ce exclude utilizarea procedurii speciale.
10Care este regimul de executare al ordonanței judecătorești odată eliberată creditorului conform Articolului 354?
Procedura în ordonanță și insolvabilitatea
- Poate fi executată doar după ce trece printr-o procedură de validare la Curtea de Apel.
- Este cu executare imediată. Răspuns corect
- Executarea se suspendă automat pentru 6 luni pentru a permite debitorului să strângă banii.
- Este suspendată până la achitarea tuturor taxelor de către debitor.
De ce: Articolul 354 alineatul (1) specifică faptul că al doilea exemplar eliberat creditorului are caracter de executare imediată.
De ce nu „Poate fi executată doar după ce trece printr-o procedură de validare la Curtea de Apel.”: Ordonanța este un titlu executoriu de sine stătător și nu necesită confirmări de la instanțe superioare pentru a fi pusă în aplicare.
De ce nu „Executarea se suspendă automat pentru 6 luni pentru a permite debitorului să strângă banii.”: Scopul ordonanței este recuperarea rapidă a creanțelor, deci nu se acordă perioade automate de grație.
De ce nu „Este suspendată până la achitarea tuturor taxelor de către debitor.”: Neplata taxelor de către debitor nu împiedică dreptul creditorului de a trece la executarea silită a sumelor datorate lui.
Ce mai conține disciplina
Restul temelor din această disciplină, cu întrebări în aplicație:
- Apelul
- Revizuirea hotărârilor judecătorești