Grile de drept procesual penal — partea specială, cu răspunsuri
Partea specială urmărește dosarul de la pornirea urmăririi până la căile de atac, iar grilele verifică exact punctele de trecere: ce act închide o fază, cine îl semnează, în ce termen se atacă și ce poate schimba instanța de apel față de prima instanță.
Explicațiile de sub fiecare variantă spun în ce fază te afli și de ce actul propus nu aparține acelei faze.
Ce se verifică la grilele de drept procesual penal — partea specială?
1Ce document trebuie întocmit imediat ce se constată dispariția unui dosar penal sau a unor documente din acesta?
Alte proceduri speciale: reparare, restabilire, confiscare
- O notă informativă către Consiliul Superior al Magistraturii.
- O ordonanță de încetare a procesului penal.
- O cerere de chemare în judecată a persoanei vinovate.
- Un proces-verbal de constatare a dispariției. Răspuns corect
De ce: Conform Articolului 526, organul de urmărire penală sau președintele instanței trebuie să întocmească un proces-verbal care să descrie circumstanțele și măsurile luate.
De ce nu „O notă informativă către Consiliul Superior al Magistraturii.”: Deși poate fi necesară o informare administrativă, actul procedural prevăzut de Codul de procedură penală este cel care declanșează procesul de restabilire.
De ce nu „O ordonanță de încetare a procesului penal.”: Dispariția documentelor nu atrage automat încetarea procesului, ci necesită inițierea procedurii de restabilire pentru a asigura continuitatea actului de justiție.
De ce nu „O cerere de chemare în judecată a persoanei vinovate.”: Identificarea vinovaților este o etapă ulterioară; prioritatea procedurală este constatarea oficială a lipsei actelor pentru a permite restabilirea lor.
2Care este natura juridică a acordului de recunoaștere a vinovăției conform Codului de procedură penală?
Acordul de recunoaștere a vinovăției
- O tranzacție încheiată între procuror și învinuit. Răspuns corect
- O sentință arbitrară propusă de către apărător.
- O declarație unilaterală de recunoaștere a faptei.
- Un act administrativ emis de Ministerul Justiției.
De ce: Conform Articolului 504 alin. (2), acest acord este definit ca o tranzacție prin care învinuitul acceptă încadrarea juridică și pedeapsa în schimbul unei reduceri a acesteia.
De ce nu „O sentință arbitrară propusă de către apărător.”: Apărătorul participă la negocieri, dar acordul este o înțelegere bilaterală între acuzare și învinuit, nu o decizie unilaterală a apărării.
De ce nu „O declarație unilaterală de recunoaștere a faptei.”: Deși implică recunoașterea faptei, acordul necesită participarea și consimțământul procurorului privind limitele pedepsei, devenind astfel o tranzacție.
De ce nu „Un act administrativ emis de Ministerul Justiției.”: Această procedură aparține sferei procesual-penale și se desfășoară sub controlul procuraturii și al instanței de judecată, nu este un act administrativ.
3Conform Articolului 466, când devine executorie hotărârea instanței de judecată într-o cauză penală?
Punerea în executare a hotărîrilor judecătorești
- La data când hotărârea a rămas definitivă. Răspuns corect
- Imediat după pronunțarea sentinței de către prima instanță.
- La data înregistrării hotărârii în registrul de evidență al penitenciarului.
- După 15 zile de la comunicarea copiei hotărârii către condamnat.
De ce: Articolul 466 alin. (1) stabilește că momentul în care o hotărâre poate fi pusă în executare coincide cu momentul rămânerii definitive a acesteia.
De ce nu „Imediat după pronunțarea sentinței de către prima instanță.”: Sentința primei instanțe este supusă de regulă căilor de atac, ceea ce suspendă executarea până la soluționarea acestora sau expirarea termenelor.
De ce nu „La data înregistrării hotărârii în registrul de evidență al penitenciarului.”: Înregistrarea administrativă este o consecință a trimiterii spre executare, nu momentul legal în care hotărârea devine executorie.
De ce nu „După 15 zile de la comunicarea copiei hotărârii către condamnat.”: Deși 15 zile este un termen frecvent pentru recurs, executarea este condiționată de caracterul definitiv, care depinde de tipul hotărârii și al instanței.
4Conform Articolului 531, ce se întâmplă în cazul în care există divergențe între prevederile Codului de procedură penală și tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte?
Asistența juridică internațională în materie penală
- Tratatele internaționale au prioritate în raport cu dispozițiile codului național. Răspuns corect
- Ministerul Justiției decide prin ordin care normă este mai relevantă pentru cazul respectiv.
- Se aplică întotdeauna norma care prevede pedepsele cele mai aspre pentru inculpat.
- Se aplică exclusiv Codul de procedură penală, fiind legea forului unde se desfășoară procesul.
De ce: Articolul 531 alineatul (1) stabilește clar supremația tratatelor internaționale și a obligațiilor internaționale ale Republicii Moldova față de legislația internă în materie de asistență juridică.
De ce nu „Ministerul Justiției decide prin ordin care normă este mai relevantă pentru cazul respectiv.”: Decizia nu aparține arbitrar Ministerului Justiției, ci este reglementată de ierarhia actelor normative stabilită de lege.
De ce nu „Se aplică întotdeauna norma care prevede pedepsele cele mai aspre pentru inculpat.”: Dimpotrivă, Articolul 531 alineatul (2) menționează aplicarea tratatului care asigură o protecție mai benefică a drepturilor omului în caz de divergențe.
De ce nu „Se aplică exclusiv Codul de procedură penală, fiind legea forului unde se desfășoară procesul.”: Această variantă ignoră principiul priorității dreptului internațional stipulat în textul legal.
5Cine este abilitat să efectueze acțiuni de urmărire penală la sediile reprezentanțelor diplomatice?
Desfășurarea urmăririi penale
- Numai procurorul, cu consimțământul statului străin. Răspuns corect
- Serviciul de informații și securitate în prezența ambasadorului.
- Procurorul general, fără a fi necesar consimțământul statului străin în caz de terorism.
- Orice ofițer de urmărire penală delegat de Ministerul Afacerilor Externe.
De ce: Datorită imunității diplomatice, aceste acțiuni sunt de competența exclusivă a procurorului și necesită acordul oficial al statului respectiv.
De ce nu „Serviciul de informații și securitate în prezența ambasadorului.”: Procedura este strict reglementată în Codul de procedură penală și implică procurorul și Ministerul Afacerilor Externe, nu serviciile de informații ca regulă generală.
De ce nu „Procurorul general, fără a fi necesar consimțământul statului străin în caz de terorism.”: Consimțământul statului străin este o cerință de drept internațional și procedural intern, indiferent de natura infracțiunii.
De ce nu „Orice ofițer de urmărire penală delegat de Ministerul Afacerilor Externe.”: Ofițerii de urmărire penală nu au competența de a acționa în incinte diplomatice; această atribuție îi revine strict procurorului.
6Conform Articolului 488, în ce condiții se aplică măsurile de constrângere cu caracter medical persoanelor care au săvârșit fapte prejudiciabile?
Procedura aplicării măsurilor de siguranță
- Doar dacă persoana se află în stare de iresponsabilitate și prezintă pericol pentru societate. Răspuns corect
- Doar dacă persoana a fost condamnată anterior pentru o infracțiune similară.
- Dacă persoana a săvârșit orice fel de contravenție, indiferent de gravitatea acesteia.
- Dacă persoana solicită în mod voluntar internarea într-o instituție de psihiatrie.
De ce: Legea prevede aplicarea acestor măsuri atât pentru starea de iresponsabilitate, cât și pentru bolile psihice survenite ulterior, dacă există un pericol social demonstrat.
De ce nu „Doar dacă persoana a fost condamnată anterior pentru o infracțiune similară.”: Antecedentele penale nu sunt temeiul principal prevăzut de acest articol pentru aplicarea măsurilor medicale, ci starea psihică și periculozitatea faptei.
De ce nu „Dacă persoana a săvârșit orice fel de contravenție, indiferent de gravitatea acesteia.”: Măsurile se aplică pentru fapte prevăzute de legea penală, nu pentru simple contravenții administrative.
De ce nu „Dacă persoana solicită în mod voluntar internarea într-o instituție de psihiatrie.”: Articolul reglementează măsuri de constrângere aplicate de instanță, nu tratamente medicale voluntare la cererea individului.
7Conform Articolului 290, care este termenul maxim în care procurorul trebuie să verifice materialele dosarului primit de la organul de urmărire penală?
Terminarea UP, trimiterea cauzei și controlul procurorului
- 48 de ore de la primire
- 10 zile de la primire
- 30 de zile de la primire
- 15 zile de la primire Răspuns corect
De ce: Legea stabilește un interval de cel mult 15 zile pentru ca procurorul să se pronunțe asupra legalității și completitudinii urmăririi penale efectuate.
De ce nu „48 de ore de la primire”: Acest termen este specific altor acțiuni procedurale urgente și nu ar oferi timp suficient pentru verificarea amănunțită a tuturor materialelor.
De ce nu „10 zile de la primire”: Acest termen este mai scurt decât cel prevăzut de lege pentru verificarea integrală a acțiunilor procesuale și a probelor din dosar.
De ce nu „30 de zile de la primire”: Un termen de o lună ar depăși limita legală de 15 zile, riscând tergiversarea procedurii de trimitere a cauzei în judecată.
8Conform dispozițiilor generale, în ce condiții se aplică procedura specială pentru minori persoanelor care au împlinit deja vârsta de 18 ani?
Procedura în cauzele privind minorii
- Nu se mai aplică sub nicio formă odată ce persoana a împlinit vârsta de 18 ani.
- Se aplică doar în ceea ce privește obiectul probatoriului, durata arestării și liberarea de răspundere penală. Răspuns corect
- Se aplică doar dacă procesul a început înainte ca persoana să devină adultă.
- Se aplică integral dacă infracțiunea a fost săvârșită înainte de împlinirea vârstei de 18 ani.
De ce: Articolul 474 specifică faptul că aceste dispoziții particulare rămân aplicabile chiar și după atingerea majoratului.
De ce nu „Nu se mai aplică sub nicio formă odată ce persoana a împlinit vârsta de 18 ani.”: Legea prevede derogări specifice care permit aplicarea anumitor norme și după împlinirea vârstei de 18 ani pentru continuitatea tratamentului juridic.
De ce nu „Se aplică doar dacă procesul a început înainte ca persoana să devină adultă.”: Aplicabilitatea nu depinde de momentul începerii procesului, ci de natura actului procesual sau a instituției juridice vizate.
De ce nu „Se aplică integral dacă infracțiunea a fost săvârșită înainte de împlinirea vârstei de 18 ani.”: Regula generală este că dispozițiile se aplică persoanelor care nu au împlinit 18 ani la momentul acțiunii procesuale, cu excepții limitate.
9Pentru ce tip de infracțiuni pot minorii solicita procedura medierii conform Articolului 344¹?
Punerea pe rol a cauzei penale
- Pentru orice tip de infracțiune prevăzută de Codul penal
- Doar pentru infracțiuni ușoare și mai puțin grave
- Exclusiv pentru infracțiunile de corupție
- Infracțiuni ușoare, mai puțin grave și infracțiuni grave specifice Răspuns corect
De ce: Legea extinde posibilitatea medierii pentru minori și la infracțiuni grave din capitole specifice ale Codului penal pentru a favoriza reabilitarea.
De ce nu „Pentru orice tip de infracțiune prevăzută de Codul penal”: Mediul penal restricționează medierea în funcție de severitatea faptei pentru a menține echilibrul dintre justiția restaurativă și cea punitivă.
De ce nu „Doar pentru infracțiuni ușoare și mai puțin grave”: Aceasta este regula generală pentru adulți, însă în cazul minorilor sfera este mai largă, incluzând și anumite infracțiuni grave.
De ce nu „Exclusiv pentru infracțiunile de corupție”: Corupția are regimuri stricte și nu constituie categoria principală vizată de procedura medierii pentru minori.
10Ce poate face instanța dacă inculpatul, în ultimul său cuvânt, dezvăluie împrejurări noi și esențiale pentru cauză?
Judecata în primă instanță (II): dezbaterile și deliberarea
- Să amâne pronunțarea sentinței cu cel puțin 30 de zile
- Să ignore noile fapte și să treacă direct la deliberare
- Să aplice o pedeapsă mai aspră pentru nedeclararea lor anterioară
- Să dispună reluarea cercetării judecătoreşti Răspuns corect
De ce: Dacă apar elemente noi fundamentale după închiderea dezbaterilor, legea permite redeschiderea fazei probatorii pentru verificarea acestora.
De ce nu „Să amâne pronunțarea sentinței cu cel puțin 30 de zile”: Deși pronunțarea poate fi amânată, procedura corectă în cazul faptelor noi este reluarea cercetării judecătorești pentru administrarea probelor.
De ce nu „Să ignore noile fapte și să treacă direct la deliberare”: Instanța are obligația de a afla adevărul, deci nu poate ignora fapte calificate drept esențiale pentru soluționare.
De ce nu „Să aplice o pedeapsă mai aspră pentru nedeclararea lor anterioară”: Ultimul cuvânt este un drept al inculpatului, iar dezvăluirea unor fapte noi nu constituie în sine un motiv de agravare a pedepsei.
Ce mai conține disciplina
Restul temelor din această disciplină, cu întrebări în aplicație:
- Urmărirea penală: dispoziții generale
- Sesizarea organului și competența organelor de urmărire penală
- Pornirea urmăririi penale
- Controlul judiciar al procedurii prejudiciare
- Condițiile generale ale judecării cauzei
- Judecata în primă instanță (I): partea pregătitoare și cercetarea
- Apelul
- Recursul ordinar
- Căile extraordinare de atac (revizuirea procesului penal)
- Proceduri speciale: suspendare condiționată, flagrant, persoane juridice