Grile de drept procesual penal — partea generală, cu răspunsuri
Procesual penal se examinează pe termene și pe competențe: cine dispune, în cât timp, cu ce act și ce se întâmplă dacă termenul a fost depășit. Sunt întrebări la care intuiția nu ajută deloc, pentru că răspunsul este o cifră sau un nume de organ.
Fiecare variantă de mai jos are motivul ei, inclusiv cele greșite — de obicei pentru că amestecă atribuțiile a două organe.
Ce se verifică la grilele de drept procesual penal — partea generală?
1Conform Articolului 75, cine deține capacitatea de a-și exercita drepturile în procesul penal?
Reprezentanții și succesorii în procesul penal
- Doar persoanele care nu suferă de nicio afecțiune medicală, indiferent de vârstă.
- Exclusiv cetățenii care au studii juridice superioare.
- Toate persoanele majore, cu excepția celor pentru care a fost instituită o măsură de ocrotire judiciară sau recunoscute incapabile. Răspuns corect
- Toți participanții la proces care au împlinit vârsta de 16 ani.
De ce: Legea stabilește regula generală a capacității depline pentru majori, menționând excepțiile specifice legate de ocrotirea judiciară sau incapacitatea procedurală.
De ce nu „Doar persoanele care nu suferă de nicio afecțiune medicală, indiferent de vârstă.”: Capacitatea este definită în principal prin pragul vârstei de majorat, nu doar prin starea de sănătate, deși bolile psihice pot duce la declararea incapacității.
De ce nu „Exclusiv cetățenii care au studii juridice superioare.”: Capacitatea de exercițiu este un atribut al persoanei bazat pe maturitate și discernământ legal, nu pe nivelul de instruire profesională.
De ce nu „Toți participanții la proces care au împlinit vârsta de 16 ani.”: Vârsta de 16 ani nu conferă capacitate deplină în procesul penal, minorii între 14 și 18 ani având de regulă capacitate de exercițiu limitată.
2În cazul în care apar neconcordanțe între prevederile Codului de procedură penală și tratatele internaționale privind drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte, care reglementări au prioritate?
Principiile generale ale procesului penal
- Codul de procedură penală
- Reglementările internaționale Răspuns corect
- Deciziile instanțelor de apel
- Hotărârile Parlamentului
De ce: Articolul 7 stipulează clar că, în cazul conflictelor de norme privind drepturile omului, instrumentele internaționale prevalează asupra legii interne.
De ce nu „Codul de procedură penală”: Deși este legea de bază în materie procedurală, aceasta cedează în fața tratatelor internaționale privind drepturile omului conform ierarhiei stabilite în principii.
De ce nu „Deciziile instanțelor de apel”: Instanțele de judecată aplică legea, dar nu pot stabili priorități legislative contrare principiilor constituționale de supremație a dreptului internațional.
De ce nu „Hotărârile Parlamentului”: Actele normative interne sunt subordonate tratatelor internaționale în domeniul drepturilor omului în caz de neconcordanță.
3Unde depune martorul jurământul: „Jur că voi spune adevărul și că nu voi ascunde nimic din ceea ce știu”?
Mijloacele de probă (I): declarațiile
- În scris, în fața procurorului, la începutul urmăririi penale.
- În instanța de judecată sau în condițiile speciale prevăzute de art. 109. Răspuns corect
- Doar în cazul infracțiunilor deosebit de grave.
- La sediul poliției, imediat după identificare.
De ce: Jurământul este o procedură specifică fazei de judecată sau audierilor speciale în fața judecătorului de instrucție.
De ce nu „În scris, în fața procurorului, la începutul urmăririi penale.”: Procesul-verbal de audiere la procuror menționează prevenirea privind răspunderea penală, dar formula jurământului este utilizată în fața judecătorului.
De ce nu „Doar în cazul infracțiunilor deosebit de grave.”: Obligația de a depune jurământul sau de a rosti formula de angajament depinde de calitatea procesuală și locul audierii, nu de gravitatea infracțiunii.
De ce nu „La sediul poliției, imediat după identificare.”: În faza de urmărire penală la organul de constatare, martorului i se explică drepturile și responsabilitățile, dar jurământul solemn este rezervat instanței.
4Conform Articolului 219, cine are dreptul de a intenta o acțiune civilă în cadrul unui proces penal?
Chestiuni patrimoniale: acțiunea civilă, cheltuieli, recuperarea bunurilor
- Orice persoană care are cunoștință despre săvârșirea unei infracțiuni, indiferent dacă a suferit un prejudiciu.
- Exclusiv procurorul, în numele interesului general al societății.
- Persoanele fizice sau juridice cărora le-au fost cauzate prejudicii materiale sau morale nemijlocit prin fapta penală. Răspuns corect
- Doar organele de stat, pentru a recupera cheltuielile de judecată suportate în timpul urmăririi penale.
De ce: Legea condiționează calitatea de reclamant civil de existența unui prejudiciu cauzat direct de acțiunea sau inacțiunea interzisă de legea penală.
De ce nu „Orice persoană care are cunoștință despre săvârșirea unei infracțiuni, indiferent dacă a suferit un prejudiciu.”: Dreptul de a intenta o acțiune civilă este rezervat subiecților prejudiciați, nu martorilor sau publicului larg fără interes direct.
De ce nu „Exclusiv procurorul, în numele interesului general al societății.”: Procurorul poate susține acțiuni pentru autorități publice, dar persoanele fizice și juridice își pot exercita acest drept în nume propriu sau prin reprezentanți.
De ce nu „Doar organele de stat, pentru a recupera cheltuielile de judecată suportate în timpul urmăririi penale.”: Deși statul recuperează cheltuieli, acțiunea civilă propriu-zisă vizează despăgubirea victimelor pentru prejudicii morale sau materiale.
5Care este statutul normelor juridice cu caracter procesual din alte legi naționale în cadrul procesului penal?
Principii de bază ale procesului penal
- Pot fi aplicate numai cu condiția includerii lor în Codul de procedură penală. Răspuns corect
- Se aplică prioritar dacă sunt mai favorabile persoanei bănuite sau învinuite.
- Pot fi aplicate doar dacă sunt confirmate printr-o hotărâre a Curții Constituționale.
- Se aplică direct, fără a fi nevoie de nicio formalitate suplimentară de includere.
De ce: Articolul 2 alineatul (4) impune principiul unității legii procesuale, cerând ca orice normă procedurală să fie integrată în codul principal.
De ce nu „Se aplică prioritar dacă sunt mai favorabile persoanei bănuite sau învinuite.”: Deși principiul legii mai blânde există în dreptul penal material, normele de procedură trebuie să fie explicit incluse în cod pentru a fi aplicabile.
De ce nu „Pot fi aplicate doar dacă sunt confirmate printr-o hotărâre a Curții Constituționale.”: Curtea Constituțională verifică constituționalitatea legilor, dar nu este responsabilă pentru validarea procedurală de zi cu zi a altor legi naționale.
De ce nu „Se aplică direct, fără a fi nevoie de nicio formalitate suplimentară de includere.”: Această abordare ar fragmenta cadrul legal, motiv pentru care legea cere integrarea lor obligatorie în codul de bază.
6Care este durata totală maximă (cumulată) a arestului preventiv în privința aceleiași fapte și persoane pînă la pronunțarea sentinței de fond?
Măsurile preventive (II): liberarea provizorie și alte măsuri
- 6 luni
- 12 luni Răspuns corect
- 24 de luni
- 18 luni
De ce: Articolul 186 alin. (6) stabilește că arestul poate fi aplicat pe un termen de cel mult 12 luni cumulativ pentru ambele faze ale procesului penal.
De ce nu „6 luni”: Deși 6 luni este un prag important pentru anumite aprobări ierarhice, nu reprezintă limita maximă absolută prevăzută de lege.
De ce nu „24 de luni”: Un termen de doi ani de arest preventiv pînă la prima instanță ar depăși standardele de rezonabilitate impuse de legislația citată.
De ce nu „18 luni”: Codul de procedură penală limitează durata arestului preventiv la un an pentru a respecta dreptul la libertate și celeritatea procesului.
7În cazul transmiterii sub supraveghere a unui minor, ce autoritate trebuie consultată de către procuror sau instanță?
Măsurile preventive (I): dispoziții, arestul preventiv
- Autoritatea tutelară. Răspuns corect
- Consiliul local al localității de domiciliu.
- Ministerul Educației.
- Serviciul de Probațiune.
De ce: Consultarea este necesară pentru a confirma că persoanele propuse pentru supraveghere sunt capabile să își exercite obligațiile.
De ce nu „Consiliul local al localității de domiciliu.”: Procedura legală impune consultarea unei entități cu competențe specifice în tutela minorilor, nu a unui organ administrativ general.
De ce nu „Ministerul Educației.”: Deși instituțiile de învățământ pot fi implicate, autoritatea specializată în protecția minorului este cea vizată de lege.
De ce nu „Serviciul de Probațiune.”: Probațiunea intervine de regulă în faza de executare sau pentru rapoarte de evaluare, dar pentru această măsură specifică se consultă autoritatea tutelară.
8În ce situație participarea apărătorului este obligatorie în cadrul procesului penal?
Părțile (III): bănuitul, învinuitul, inculpatul
- Dacă bănuitul, învinuitul sau inculpatul este minor Răspuns corect
- Doar dacă persoana solicită în mod expres acest lucru
- În toate cauzele penale, indiferent de gravitate
- Atunci când bănuitul este cetățean străin
De ce: Minoritatea persoanei este primul criteriu menționat în Art. 69 pentru care statul impune asistența juridică obligatorie.
De ce nu „Doar dacă persoana solicită în mod expres acest lucru”: Dacă persoana solicită, este un exercițiu al dreptului la apărare, nu o participare 'obligatorie' impusă de lege.
De ce nu „În toate cauzele penale, indiferent de gravitate”: Participarea obligatorie este limitată la cazurile specifice prevăzute de lege, în rest fiind un drept la care se poate renunța.
De ce nu „Atunci când bănuitul este cetățean străin”: Deși cetățenii străini au drepturi specifice (interpret), participarea obligatorie a avocatului nu este determinată automat de cetățenie în lista de la Art. 69.
9Care este termenul limită pentru depunerea unei cereri de recuzare a judecătorului, conform regulii generale din Articolul 34?
Instanțele judecătorești și competența lor
- Doar după ce procurorul și-a prezentat rechizitoriul.
- În cadrul ședinței preliminare. Răspuns corect
- În orice moment până la pronunțarea sentinței.
- În termen de 24 de ore de la repartizarea aleatorie a dosarului.
De ce: Legea impune ca toate temeiurile de incompatibilitate să fie invocate în ședința preliminară sub sancțiunea decăderii din drept.
De ce nu „Doar după ce procurorul și-a prezentat rechizitoriul.”: Această etapă este mult prea târzie pentru verificarea imparțialității judecătorului, care trebuie stabilită la începutul procesului.
De ce nu „În orice moment până la pronunțarea sentinței.”: Recuzarea poate fi depusă mai târziu doar dacă se demonstrează că temeiurile au fost necunoscute anterior, nefiind o regulă generală liberă.
De ce nu „În termen de 24 de ore de la repartizarea aleatorie a dosarului.”: Deși repartizarea este punctul de pornire, momentul procedural stabilit de cod pentru depunere este ședința preliminară.
10Cine are dreptul, conform legii, de a porni o acțiune civilă în interesul statului în cadrul unui proces penal?
Părțile (I): instanța și judecătorul de instrucție
- Judecătorul de instrucție
- Conducătorul organului de urmărire penală
- Consultantul procurorului
- Procurorul Răspuns corect
De ce: Conform Articolului 51, procurorul are competența de a porni acțiuni civile în interesul statului sau al persoanelor aflate în stare de dependență.
De ce nu „Judecătorul de instrucție”: Judecătorul de instrucție are rol de supraveghere a legalității, nu de a iniția acțiuni civile în numele statului.
De ce nu „Conducătorul organului de urmărire penală”: Acesta are atribuții administrative și de repartizare a cauzelor, dar nu reprezintă interesele civile ale statului în instanță.
De ce nu „Consultantul procurorului”: Consultantul asistă procurorul, dar nu are dreptul de a efectua acte procesuale de sine stătătoare, cum ar fi pornirea unei acțiuni.
Ce mai conține disciplina
Restul temelor din această disciplină, cu întrebări în aplicație:
- Părțile (II): procurorul și organele de urmărire penală
- Părțile (IV): apărătorul, partea vătămată și partea civilă
- Alte persoane participante (martor, specialist, expert, interpret)
- Probele: dispoziții generale și probatoriul
- Mijloacele de probă (II): prezentarea, cercetarea, percheziția
- Măsurile speciale de investigații (MSI)
- Mijloacele de probă (IV): constatarea, expertiza, mostre, mijloace materiale
- Reținerea
- Alte măsuri procesuale de constrîngere
- Confidențialitatea și măsurile de protecție
- Termenele procedurale și acte procedurale comune
- Cereri, demersuri, modificări și nulitatea actelor
- Drepturile fundamentale ale omului
- Garantiile procesuale
- Infaptuirea justitiei
- Procedura penala in Republica Moldova
- Procedura penala moderna
- Inviolabilitatea persoanei
- Dreptul la aparare
- Dreptul la tacere
- Libera apreciere a probelor
- Valoarea probanta a MSI
- ADN-ul ca proba
- Instrumentele investigative
- Controlul judiciar al MSI
- Controlul judiciar al urmaririi penale
- Actiunile de urmarire penala
- Termenul rezonabil
- Lipsa publicitatii urmaririi penale
- Echipele comune de investigatii
- Tactica retinerii infractorilor
- Arestul preventiv
- Ridicarea provizorie a permisului
- Audierea martorilor
- Punerea sub invinuire
- Trimiterea dosarului in judecata
- Art. 313 CPP - Plangeri la judecatorul de instructie
- Examinarea plangerilor de catre procuror
- Examinarea plangerilor de catre judecatorul de instructie
- Citarea partilor in apel
- Conexarea si disjungerea cauzelor
- Caile ordinare de atac
- Procurorul in apelul penal
- Erorile de drept in apelul penal
- Revizuirea procesului penal