Grile de contracte speciale (II) și succesiuni, cu răspunsuri și explicații
Succesiunile sunt partea în care grilele devin aritmetice: cote, rezervă succesorală, ordinea claselor de moștenitori, termenul de opțiune. Aici o variantă greșită nu este o nuanță, ci un rezultat numeric diferit.
Am ales întrebări în care se vede de ce cifra este cea care este, nu doar care cifră este corectă.
Ce se verifică la grilele de contracte speciale (II) și succesiuni?
1Conform Articolului 1917, care este scopul principal al unui contract de tranzacție?
Tranzacția, societatea civilă și drepturile comune
- Mandatarea unei persoane pentru a reprezenta interesele altei persoane în fața autorităților.
- Prevenirea unui proces, terminarea unui proces început sau rezolvarea dificultăților de executare a unei hotărâri. Răspuns corect
- Constituirea unei noi persoane juridice pentru a desfășura activități comerciale în comun.
- Transferul dreptului de proprietate asupra unui bun în schimbul unei sume de bani sub formă de preț.
De ce: Tranzacția este definită legal ca instrumentul prin care părțile gestionează litigiile potențiale sau existente, inclusiv faza de executare silită.
De ce nu „Mandatarea unei persoane pentru a reprezenta interesele altei persoane în fața autorităților.”: Aceasta descrie contractul de mandat sau de reprezentare, care nu implică neapărat existența unui proces sau a unor dificultăți de executare.
De ce nu „Constituirea unei noi persoane juridice pentru a desfășura activități comerciale în comun.”: Tranzacția reglementează stingerea unor neînțelegeri, în timp ce constituirea unei entități juridice face obiectul altor tipuri de contracte sau acte constitutive.
De ce nu „Transferul dreptului de proprietate asupra unui bun în schimbul unei sume de bani sub formă de preț.”: Această descriere se referă la contractul de vânzare-cumpărare, nu la mecanismul de soluționare a conflictelor juridice prin concesii reciproce.
2Care este ordinea reducerii cotelor dacă rezerva succesorală nu poate fi acoperită din partea netestată a masei succesorale?
Rezerva succesorală, confirmarea drepturilor și vânzarea cotei
- Se reduc direct și proporțional toate legatele prevăzute în testament
- Se reduc întâi cotele moștenitorilor legali nerezervatari, apoi ale celor testamentari Răspuns corect
- Rezerva se scade direct din masa succesorală înainte de orice partaj
- Toate cotele se reduc simultan în mod egal
De ce: Articolul 2534 stabilește că rezerva reduce în primul rând partea ce ar fi revenit moștenitorilor legali care nu au drept la rezervă, înainte de a afecta testamentul.
De ce nu „Se reduc direct și proporțional toate legatele prevăzute în testament”: Reducerea legatelor este o etapă ulterioară sau specifică, ordinea generală prioritizând protejarea testamentului față de moștenirea legală nerezervatară.
De ce nu „Rezerva se scade direct din masa succesorală înainte de orice partaj”: Deși rezerva este o datorie a masei, procesul de 'reducere' vizează cote specifice ale altor moștenitori pentru a echilibra drepturile.
De ce nu „Toate cotele se reduc simultan în mod egal”: Legislația stabilește o ierarhie clară de protecție, începând cu eliminarea cotelor legale nerezervatare pentru a acoperi rezerva.
3Conform Articolului 1637, cum afectează o convenție de majorare a sumei datorate, încheiată ulterior între creditor și debitor, obligația fidejusorului?
Fidejusiunea și alte garanții personale
- Convenția nu afectează obligația fidejusorului dacă a fost încheiată după momentul asumării fidejusiunii. Răspuns corect
- Fidejusorul este eliberat total de obligație din cauza modificării contractului principal.
- Fidejusorul este obligat să accepte majorarea dacă aceasta nu depășește 20% din sumă.
- Obligația fidejusorului se majorează automat în virtutea caracterului accesoriu.
De ce: Principiul accesorialității protejează fidejusorul împotriva modificărilor care îi fac situația mai oneroasă fără acordul său ulterior.
De ce nu „Fidejusorul este eliberat total de obligație din cauza modificării contractului principal.”: Modificarea nu atrage stingerea fidejusiunii, ci doar inopozabilitatea majorării față de fidejusor, acesta rămânând legat de suma inițială.
De ce nu „Fidejusorul este obligat să accepte majorarea dacă aceasta nu depășește 20% din sumă.”: Regula pragului de 20% se referă la obligația de notificare în cazul garanțiilor globale, nu la validitatea modificărilor contractuale față de fidejusor.
De ce nu „Obligația fidejusorului se majorează automat în virtutea caracterului accesoriu.”: Accesorialitatea înseamnă că obligația garantului nu poate depăși datoria debitorului, dar nu permite creșterea unilaterală a riscului asumat inițial.
4Ce se întâmplă cu actele de dispoziție gratuite (donațiile) făcute de moștenitorul prealabil asupra bunurilor succesorale, conform Articolului 2265?
Moștenirea testamentară (II): desemnarea moștenitorului
- Sunt valabile doar dacă moștenitorul subsecvent este de acord în scris în termen de 30 de zile.
- Sunt lovite de nulitate absolută din momentul semnării.
- Nu produc efecte juridice dacă încalcă drepturile moștenitorului subsecvent, cu excepția donațiilor de curtoazie. Răspuns corect
- Sunt pe deplin valabile deoarece moștenitorul prealabil este proprietar deplin.
De ce: Actele cu titlu gratuit sunt restricționate pentru a proteja integritatea masei ce urmează a fi transmisă moștenitorului subsecvent.
De ce nu „Sunt valabile doar dacă moștenitorul subsecvent este de acord în scris în termen de 30 de zile.”: Textul legii distinge între actele necesare bunei administrări și cele gratuite, impunând ineficacitatea pentru cele din urmă fără a menționa un termen de confirmare de 30 de zile.
De ce nu „Sunt lovite de nulitate absolută din momentul semnării.”: Actele nu sunt nule ab initio, ci devine ineficiente („nu produc efecte”) doar în măsura în care afectează dreptul subsecvent la momentul împlinirii condiției.
De ce nu „Sunt pe deplin valabile deoarece moștenitorul prealabil este proprietar deplin.”: Proprietatea moștenitorului prealabil este afectată de drepturile viitoare ale moștenitorului subsecvent.
5Ce se întâmplă cu dreptul la rezerva succesorală în cazul în care testatorul decide să își dezmoștenească rudele?
Moștenirea testamentară (I): dispoziții și întocmirea testamentului
- Dreptul la rezervă este pierdut automat prin actul dezmoștenirii.
- Rezerva se reduce la jumătate din cota legală.
- Dreptul la rezerva succesorală rămâne neafectat. Răspuns corect
- Doar soțul supraviețuitor își păstrează rezerva, nu și rudele.
De ce: Articolul 2196 precizează că libertatea de a dezmoșteni este limitată de protecția legală oferită moștenitorilor rezervatari.
De ce nu „Dreptul la rezervă este pierdut automat prin actul dezmoștenirii.”: Rezerva succesorală este o parte din moștenire garantată de lege, pe care testatorul nu o poate elimina prin simpla voință de dezmoștenire.
De ce nu „Rezerva se reduce la jumătate din cota legală.”: Deși rezerva se calculează ca o fracțiune din cota legală, Articolul 2196 nu menționează modificarea cuantumului ei, ci doar faptul că rămâne neafectată.
De ce nu „Doar soțul supraviețuitor își păstrează rezerva, nu și rudele.”: Legea nu face distincție în Articolul 2196; atât rudele cât și soțul pot fi dezmoșteniți, dar rezerva (pentru cine are dreptul la ea) rămâne protejată.
6Care este consecința nerespectării obligației comisionarului de a asigura proba stării produsului deteriorat primit de la transportator?
Punerea pe piață (II): comisionul profesionist, franciza, distribuția
- Va fi obligat să repare prejudiciul cauzat astfel. Răspuns corect
- Contractul de transport devine nul.
- Comitentul pierde dreptul de a mai solicita executarea comisionului.
- Transportatorul este exonerat automat de orice răspundere.
De ce: Articolul 1719 impune comisionarului datoria de a conserva drepturile de regres împotriva transportatorului; omisiunea atrage răspunderea sa.
De ce nu „Contractul de transport devine nul.”: Nulitatea contractului nu este o sancțiune pentru lipsa probelor de deteriorare; contractul rămâne valid, dar pretențiile devin greu de dovedit.
De ce nu „Comitentul pierde dreptul de a mai solicita executarea comisionului.”: Deteriorarea bunului nu anulează contractul de comision, ci creează o obligație de despăgubire din partea celui vinovat de neglijență.
De ce nu „Transportatorul este exonerat automat de orice răspundere.”: Răspunderea transportatorului depinde de probatoriul administrat, dar comisionarul răspunde față de comitent pentru că nu a securizat acele probe.
7Conform Articolului 1889, în ce condiții este nul un contract de asigurare de viață încheiat în privința unei alte persoane decât contractantul?
Asigurarea (III): asigurarea de viață și de grup
- Dacă nu s-a obținut consimțământul informat în formă scrisă al persoanei asigurate. Răspuns corect
- Dacă persoana asigurată nu este o rudă de gradul întâi a contractantului.
- Dacă beneficiarul nu a semnat polița de asigurare în momentul emiterii.
- Dacă prima de asigurare nu a fost plătită integral în avans.
De ce: Legea impune protecția persoanei asigurate prin obligativitatea consimțământului scris privind contractarea și identitatea beneficiarului.
De ce nu „Dacă persoana asigurată nu este o rudă de gradul întâi a contractantului.”: Legislația nu limitează asigurarea de viață doar la rude, ci pune accent pe consimțământul informat al celui asigurat.
De ce nu „Dacă beneficiarul nu a semnat polița de asigurare în momentul emiterii.”: Deși beneficiarul are un interes, validitatea contractului depinde de voința asiguratului, nu neapărat de semnătura beneficiarului la început.
De ce nu „Dacă prima de asigurare nu a fost plătită integral în avans.”: Plata primei este o obligație contractuală, însă nulitatea menționată la art. 1889 se referă strict la lipsa consimțământului persoanei a cărei viață este expusă.
8Conform Articolului 1998, în ce condiții este obligată o persoană să repare prejudiciul moral cauzat altuia?
Răspunderea delictuală
- În toate cazurile în care s-a constatat o faptă ilicită.
- Doar dacă prejudiciul depășește un anumit prag valoric stabilit de instanță.
- Doar în cazurile expres prevăzute de lege. Răspuns corect
- Numai dacă fapta a fost săvârșită cu intenție directă.
De ce: Spre deosebire de prejudiciul patrimonial care se repară în baza regulii generale, prejudiciul moral necesită o prevedere legală specifică pentru a fi acoperit.
De ce nu „În toate cazurile în care s-a constatat o faptă ilicită.”: Fapta ilicită atrage automat repararea prejudiciului patrimonial, dar nu și pe cel moral fără un temei legal distinct.
De ce nu „Doar dacă prejudiciul depășește un anumit prag valoric stabilit de instanță.”: Codul nu stabilește praguri valorice pentru nașterea obligației de reparare, ci se concentrează pe natura prejudiciului și temeiul legal.
De ce nu „Numai dacă fapta a fost săvârșită cu intenție directă.”: Legea prevede repararea pentru acțiuni sau omisiuni culpabile în general, nu doar pentru intenție, dacă există temei legal pentru daune morale.
9Ce se întâmplă cu un creditor care își înaintează creanța după expirarea termenului de 3 ani de la deschiderea moștenirii?
Răspunderea moștenitorului pentru pasivul masei succesorale
- Creanța sa este automat stinsă prin prescripție specială.
- Moștenitorul este obligat să îl plătească integral din patrimoniul propriu.
- Este asimilat unui creditor exclus, cu excepția cazului în care moștenitorul cunoștea creanța. Răspuns corect
- Are prioritate față de legatari, indiferent de momentul înaintării.
De ce: Articolul 2429 impune o sancțiune pentru pasivitate, limitând posibilitatea de a mai obține plata dacă masa succesorală a fost deja epuizată.
De ce nu „Creanța sa este automat stinsă prin prescripție specială.”: Creanța nu se stinge, ci creditorul devine 'exclus', ceea ce înseamnă că poate fi plătit doar dacă mai rămân bunuri după satisfacerea celorlalți.
De ce nu „Moștenitorul este obligat să îl plătească integral din patrimoniul propriu.”: Trecerea acestui termen este un mecanism de protecție a moștenitorului, nu unul care să îi agraveze răspunderea.
De ce nu „Are prioritate față de legatari, indiferent de momentul înaintării.”: Deși creditorii sunt de regulă înaintea legatarilor, asimilarea cu un creditor exclus îi poate afecta rangul în anumite condiții de insolvabilitate.
10Dacă un solicitant încalcă obligația de informare fără vinovăție, asigurătorul poate declara rezoluțiunea contractului doar dacă (Art. 1838):
Asigurarea (I): dispoziții generale
- Contractantul refuză plata unei prime majorate ulterior.
- Informația necomunicată se referă la starea de sănătate a asiguratului.
- Demonstrează că nu ar fi încheiat contractul dacă ar fi cunoscut acea informație. Răspuns corect
- A trecut mai mult de un an de la încheierea contractului.
De ce: În lipsa vinovăției, rezoluțiunea este permisă doar dacă informația ascunsă era atât de critică încât ar fi împiedicat semnarea contractului.
De ce nu „Contractantul refuză plata unei prime majorate ulterior.”: Deși refuzul modificării poate duce la rezoluțiune, dreptul inițial de a cere rezoluțiunea pentru erori nevinovate depinde de criteriul acceptării riscului.
De ce nu „Informația necomunicată se referă la starea de sănătate a asiguratului.”: Tipul informației nu este criteriul decisiv în absența vinovăției, ci impactul ei asupra deciziei de a contracta.
De ce nu „A trecut mai mult de un an de la încheierea contractului.”: Timpul scurs nu oferă asigurătorului dreptul de rezoluțiune, ci mai degrabă limitează termenele de notificare după descoperirea erorii.
Ce mai conține disciplina
Restul temelor din această disciplină, cu întrebări în aplicație:
- Intermedierea
- Punerea pe piață (I): dispoziții și agenția comercială
- Contracte bancare (I): depozit, conturi, credit
- Contracte bancare (II): garanții, cec, cambie, acreditiv, card, factoring
- Asigurarea (II): asigurarea generală
- Promisiunea publică, jocuri, pariuri și gestiunea de afaceri
- Îmbogățirea nejustificată
- Fiducia (I): dispoziții, masa patrimonială, constituire, condiții
- Fiducia (II): drepturi, apărare, schimbare, stingere
- Succesiunea: dispoziții generale și moștenirea legală
- Legatul
- Sarcina, executor testamentar, revocarea testamentului
- Acceptarea moștenirii și custodia masei succesorale
- Pretenții din moștenire și pluralitatea de moștenitori