Grile de drepturi reale principale cu răspunsuri și explicații
La drepturile reale, grilele se joacă pe granițe: unde se termină posesia și începe detenția precară, ce rămâne din uzufruct la moartea uzufructuarului, ce poate face superficiarul fără acordul proprietarului. Sunt distincții pe care le știi sau nu — nu se deduc din bun-simț.
Fiecare întrebare de mai jos are varianta corectă marcată și, sub ea, motivul fiecărei variante respinse.
Ce se verifică la grilele de drepturi reale principale?
1Ce se întâmplă dacă uzufructuarul descoperă o comoară pe terenul pe care îl folosește?
Uzufructul
- Dreptul uzufructuarului nu se extinde asupra drepturilor proprietarului cu privire la comoară. Răspuns corect
- Uzufructuarul devine proprietar asupra întregii comori.
- Comoara se împarte în mod egal între uzufructuar și stat.
- Uzufructuarul are dreptul la o recompensă de 10\% din valoarea comorii.
De ce: Comoara este considerată un element accidental care nu face parte din 'fructele' obișnuite ale bunului, aparținând astfel proprietarului conform legii.
De ce nu „Uzufructuarul devine proprietar asupra întregii comori.”: Statutul de uzufructuar oferă dreptul de a culege fructele, nu de a dobândi proprietatea asupra descoperirilor arheologice sau a tezaurelor ascunse.
De ce nu „Comoara se împarte în mod egal între uzufructuar și stat.”: Codul Civil reglementează relația dintre uzufructuar și nudul proprietar, excluzând dreptul uzufructuarului asupra cotei proprietarului în acest caz.
De ce nu „Uzufructuarul are dreptul la o recompensă de 10\% din valoarea comorii.”: Legea specifică clar că dreptul de uzufruct nu acoperă drepturile asupra comorii, fără a menționa procente automate de recompensă în acest capitol.
2Conform Articolului 556, care este regimul juridic prezumat pentru un zid despărțitor între două terenuri aflate în intravilan?
Partajul, proprietatea în devălmășie și proprietatea periodică
- Proprietatea comună în devălmășie a vecinilor.
- Proprietatea unității administrativ-teritoriale pe a cărei rază se află terenurile.
- Proprietatea exclusivă a proprietarului terenului mai înalt.
- Proprietatea comună pe cote-părți a vecinilor. Răspuns corect
De ce: Articolul 556 stabilește prezumția de proprietate comună pe cote-părți pentru orice despărțitură între terenuri din intravilan, dacă nu există un titlu contrar.
De ce nu „Proprietatea comună în devălmășie a vecinilor.”: Deși este proprietate comună, legea specifică forma pe cote-părți, nu devălmășia, care este specifică de regulă soților.
De ce nu „Proprietatea unității administrativ-teritoriale pe a cărei rază se află terenurile.”: Zidurile despărțitoare între proprietăți private sunt de interes privat și nu sunt considerate automat bunuri publice.
De ce nu „Proprietatea exclusivă a proprietarului terenului mai înalt.”: Aceasta este o concepție greșită, deoarece legea stabilește o prezumție de comunitate pentru a facilita întreținerea și utilizarea partajată în mediul urban.
3Conform Articolului 764, care este modalitatea principală de vânzare a unui bun ipotecat în cazul exercitării silite în temeiul unui act notarial învestit cu formulă executorie?
Vânzarea bunului gajat și evacuarea
- Licitația publică Răspuns corect
- Negocieri directe
- Vânzarea către creditor la prețul de piață
- Tenderul
De ce: Legea impune licitația publică ca regulă pentru aceste cazuri, pentru a asigura transparența și obținerea celui mai bun preț.
De ce nu „Negocieri directe”: Negocierile directe sunt permise doar dacă există acordul scris al debitorului ipotecar după apariția dreptului de executare.
De ce nu „Vânzarea către creditor la prețul de piață”: Aceasta reprezintă o achiziție directă de către creditor, care necesită condiții specifice și consimțământ, nu este modalitatea de vânzare forțată standard.
De ce nu „Tenderul”: Deși este o metodă generală de vânzare, pentru ipoteca executată silit prin formulă executorie, licitația publică este metoda implicită.
4În ce condiții îi este permis debitorului gajist să diminueze valoarea bunului gajat conform legii?
Efectele gajului
- Dacă debitorul a achitat deja mai mult de jumătate din obligația garantată.
- Numai prin uzură normală sau în caz de necesitate. Răspuns corect
- Ori de câte ori valoarea de piață a bunului crește cu peste 20\%.
- Doar dacă a obținut acordul verbal al gestionarului gajului.
De ce: Conform Art. 724 alin. (1), nicio parte nu poate diminua valoarea bunului decât dacă acest lucru rezultă din utilizarea obișnuită sau situații de forță majoră.
De ce nu „Dacă debitorul a achitat deja mai mult de jumătate din obligația garantată.”: Plata parțială a datoriei nu reduce obligația debitorului de a păstra intactă garanția până la stingerea totală a creanței.
De ce nu „Ori de câte ori valoarea de piață a bunului crește cu peste 20\%.”: Creșterea valorii de piață nu oferă dreptul legal de a deteriora sau diminua integritatea fizică a obiectului gajat.
De ce nu „Doar dacă a obținut acordul verbal al gestionarului gajului.”: Obligația de diligență este una legală și nu poate fi înlăturată prin simple acorduri verbale care contravin integrității bunului.
5Care este termenul de uzucapiune pentru o persoană înregistrată în registru care a dobândit dreptul cu titlu oneros și a posedat cu bună-credință?
Dobândirea prin bună-credință, uzucapiunea și pierderea dreptului de proprietate
- 5 ani
- 3 ani Răspuns corect
- 1 an
- 10 ani
De ce: Conform Articolului 524 alin. (1) lit. a), acesta este termenul redus prevăzut pentru achizițiile cu titlu oneros efectuate cu bună-credință.
De ce nu „5 ani”: Termenul de 5 ani este aplicabil în cazul în care bunul a fost dobândit cu titlu gratuit, conform Articolului 524 alin. (1) lit. b).
De ce nu „1 an”: Nu există un termen de uzucapiune atât de scurt pentru drepturile înregistrate în registrul bunurilor imobile.
De ce nu „10 ani”: Acesta este termenul general aplicabil în 'celelalte cazuri' care nu îndeplinesc condițiile specifice de titlu oneros sau gratuit cu bună-credință.
6În cadrul acțiunii în reintegrare (Art. 493), împotriva cărui terț poate fi cerută restituirea bunului?
Posesiunea: concept, prezumții, apărare și efecte
- Orice terț care a cumpărat bunul dintr-un magazin specializat.
- Terțul care a primit bunul ca donație, fără a cunoaște istoricul acestuia.
- Terțul care exercită posesia în baza unui contract de locațiune încheiat cu proprietarul.
- Terțul care cunoștea, la momentul dobândirii, că posesorul anterior a fost deposedat ilegal. Răspuns corect
De ce: Cunoașterea ilegalității deposedării anterioare îl face pe terț un dobânditor de rea-credință în raport cu acțiunea de reintegrare.
De ce nu „Orice terț care a cumpărat bunul dintr-un magazin specializat.”: Dobânditorii de bună-credință din circuitul comercial sunt adesea protejați, neputând fi obligați la restituire în aceste condiții.
De ce nu „Terțul care a primit bunul ca donație, fără a cunoaște istoricul acestuia.”: Articolul specifică necesitatea cunoașterii faptului că posesorul a fost deposedat ilegal pentru a permite acțiunea împotriva terțului.
De ce nu „Terțul care exercită posesia în baza unui contract de locațiune încheiat cu proprietarul.”: Un locatar cu titlu valid de la proprietar nu este vizat de această acțiune decât dacă se dovedește reaua-credință menționată în lege.
7Împotriva cui se înaintează acțiunea în revendicare conform Articolului 581?
Apărarea dreptului de proprietate și dreptul de vecinătate
- Împotriva proprietarului anterior care a înstrăinat bunul în mod ilegal.
- Doar împotriva celui care a intrat în posesie prin rea-credință.
- Contra persoanei care exercită stăpînirea de fapt a bunului la data înaintării acțiunii. Răspuns corect
- Împotriva oricărei persoane care a atins bunul în ultimele 6 luni.
De ce: Acțiunea urmărește recuperarea posesiei, deci trebuie îndreptată împotriva celui care deține efectiv bunul în acel moment.
De ce nu „Împotriva proprietarului anterior care a înstrăinat bunul în mod ilegal.”: Deși pot exista acțiuni contra vânzătorului, revendicarea ca acțiune reală urmărește bunul la posesorul actual.
De ce nu „Doar împotriva celui care a intrat în posesie prin rea-credință.”: Revendicarea vizează posesia de fapt indiferent de buna sau reaua-credință, deși aceasta din urmă poate influența alte aspecte (cum ar fi uzucapiunea).
De ce nu „Împotriva oricărei persoane care a atins bunul în ultimele 6 luni.”: Revendicarea nu este o acțiune posesorie bazată pe un termen scurt, ci o acțiune bazată pe dreptul de proprietate contra posesorului actual.
8Conform Articolului 707, din ce surse poate lua naștere un gaj legal?
Gajul legal și înregistrarea gajului bunurilor mobile
- Din promisiuni verbale de plată confirmate de martori în fața unui notar.
- Exclusiv din datoriile comerciale între persoanele juridice înregistrate.
- Doar din creanțele statului (fiscale/vamale) și creanțele rezultate dintr-o hotărîre judecătorească. Răspuns corect
- Din orice contract civil încheiat între două persoane fizice, fără intervenția instanței.
De ce: Articolul specifică în mod limitativ că gajul legal provine fie din obligații față de stat în temeiul legii, fie din decizii ale instanței.
De ce nu „Din promisiuni verbale de plată confirmate de martori în fața unui notar.”: Legea impune temeiuri juridice formale, precum legislația fiscală/vamală sau actele de justiție, nu simple mărturii.
De ce nu „Exclusiv din datoriile comerciale între persoanele juridice înregistrate.”: Deși datoriile comerciale pot fi garantate, gajul legal este definit strict prin creanțe ale statului sau hotărâri judecătorești.
De ce nu „Din orice contract civil încheiat între două persoane fizice, fără intervenția instanței.”: Gajul care ia naștere pur prin acordul părților este de obicei un gaj convențional, nu unul legal conform definiției din acest articol.
9Dacă un bun este deținut în comun fără a se specifica forma de proprietate, ce regim juridic se prezumă că se aplică conform legii?
Proprietatea comună pe cote-părți
- Proprietatea în devălmășie
- Proprietatea pe cote-părți Răspuns corect
- Proprietatea publică a statului
- Proprietatea exclusivă a celui care folosește bunul
De ce: Conform Articolului 544 alin. (2), dacă bunul este comun, proprietatea pe cote-părți se prezumă până la proba contrară.
De ce nu „Proprietatea în devălmășie”: Această formă de proprietate este caracterizată prin nedelimitarea cotelor-părți și nu reprezintă prezumția generală în lipsa probei contrare.
De ce nu „Proprietatea publică a statului”: Regimul proprietății comune reglementează raporturile dintre titulari privați, nu apartenența bunului la domeniul public.
De ce nu „Proprietatea exclusivă a celui care folosește bunul”: Proprietatea comună implică existența a doi sau mai mulți titulari, deci nu poate fi considerată exclusivă doar prin posesie.
10Conform Articolului 744, ce acțiune poate întreprinde creditorul gajist dacă obligația garantată trebuie executată în rate și o parte a acesteia nu este îndeplinită?
Exercitarea dreptului de gaj: condițiile generale și măsurile prealabile
- Poate urmări doar partea din bun corespunzătoare ratei neachitate.
- Este obligat să aștepte scadența ultimei rate pentru a acționa.
- Trebuie să renegocieze obligatoriu graficul de rambursare.
- Poate cere executarea înainte de termen a întregii obligații. Răspuns corect
De ce: Articolul 744 alineatul (1) permite creditorului să solicite plata integrală anticipată în cazul neexecutării unei rate.
De ce nu „Poate urmări doar partea din bun corespunzătoare ratei neachitate.”: Gajul este de regulă indivizibil, iar legea permite urmărirea obiectului pentru întreaga obligație devenită scadentă anticipat.
De ce nu „Este obligat să aștepte scadența ultimei rate pentru a acționa.”: Această variantă ignoră dreptul legal de accelerare a plății prevăzut în textul legii pentru protecția creditorului.
De ce nu „Trebuie să renegocieze obligatoriu graficul de rambursare.”: Deși părțile pot renegocia, legea oferă creditorului dreptul direct de urmărire fără a impune o etapă obligatorie de mediere sau renegociere.
Ce mai conține disciplina
Restul temelor din această disciplină, cu întrebări în aplicație:
- Patrimoniul
- Proprietatea: dispoziții generale și moduri originare de dobândire
- Uzul, abitația, servitutea și superficia
- Gajul: dispoziții generale, apariție și obiect
- Gajul convențional