Grile de drept procesual civil — partea generală, cu răspunsuri
În procesual civil, aproape orice grilă se reduce la o întrebare de competență sau de termen. Care instanță, în ce compunere, până când se poate depune, ce se întâmplă cu o cerere depusă la instanța necompetentă.
Întrebările de mai jos acoperă aceste puncte, cu explicație pentru fiecare variantă respinsă.
Ce se verifică la grilele de drept procesual civil — partea generală?
1În ce condiții poate o instanță ierarhic superioară să preia o cauză pentru judecare de la o instanță inferioară, din oficiu?
Competența instanțelor de judecată
- Doar în cazul în care completul de judecată în instanța respectivă nu poate fi legal constituit. Răspuns corect
- Dacă una dintre părți este o autoritate publică centrală.
- În cazul în care dosarul are o valoare financiară foarte mare.
- Ori de câte ori consideră că judecătorul primei instanțe nu este suficient de experimentat.
De ce: Conform articolului 32, aceasta este singura excepție care permite instanței superioare să preia o cauză fără a încălca imutabilitatea competenței.
De ce nu „Dacă una dintre părți este o autoritate publică centrală.”: Calitatea de autoritate publică a unei părți nu constituie un motiv legal pentru preluarea cauzei de către o instanță superioară din oficiu.
De ce nu „În cazul în care dosarul are o valoare financiară foarte mare.”: Valoarea litigiului determină competența materială inițială, nu dreptul instanței superioare de a prelua cauza după ce procesul a început.
De ce nu „Ori de câte ori consideră că judecătorul primei instanțe nu este suficient de experimentat.”: Imutabilitatea competenței protejează dreptul părților la judecătorul stabilit prin lege, indiferent de percepția asupra experienței acestuia.
2Conform Articolului 19, cine are competența de a controla și reexamina o hotărâre judecătorească emisă într-o cauză civilă?
Principiile fundamentale ale dreptului procedural civil
- Numai instanța judecătorească competentă, în ordinea stabilită de lege. Răspuns corect
- Consiliul Superior al Magistraturii, în baza rolului său administrativ.
- Ministerul Justiției, pentru a asigura respectarea legalității.
- O instanță extraordinară creată special pentru cazuri complexe.
De ce: Legea prevede că nicio altă autoritate, în afară de instanțele judecătorești ierarhic superioare, nu poate interveni în procesul de reexaminare a hotărârilor.
De ce nu „Consiliul Superior al Magistraturii, în baza rolului său administrativ.”: Deși supraveghează activitatea judecătorilor, acest organ nu are atribuția de a reexamina hotărârile pronunțate în cauzele civile pe fond.
De ce nu „Ministerul Justiției, pentru a asigura respectarea legalității.”: Ministerul Justiției face parte din puterea executivă, iar imixtiunea acesteia în controlul hotărârilor judecătorești ar încălca separația puterilor.
De ce nu „O instanță extraordinară creată special pentru cazuri complexe.”: Articolul 19 interzice în mod expres constituirea de instanțe extraordinare pentru înfăptuirea justiției.
3În cazul unei discrepanțe între conținutul procesului-verbal scris al ședinței și înregistrarea audio a acesteia, care dintre ele are prioritate?
Suspendarea, încetarea, scoaterea procesului și acte procesuale
- Prevalează înregistrarea audio. Răspuns corect
- Prevalează procesul-verbal scris și semnat de grefier.
- Decizia aparține președintelui ședinței de judecată.
- Niciuna; ședința trebuie repetată integral.
De ce: Înregistrarea audio este considerată reflectarea fidelă și obiectivă a desfășurării ședinței, având forță probantă superioară rezumatului scris.
De ce nu „Prevalează procesul-verbal scris și semnat de grefier.”: Procesul-verbal scris poate conține erori umane de redactare sau omisiuni care sunt corectate prin consultarea sursei audio.
De ce nu „Decizia aparține președintelui ședinței de judecată.”: Judecătorul nu are putere discreționară în această chestiune, deoarece legea stabilește o ierarhie clară în favoarea înregistrării digitale.
De ce nu „Niciuna; ședința trebuie repetată integral.”: Repetarea ședinței ar fi contrară principiului celerității, legea oferind deja o regulă de soluționare a conflictului între probe.
4În ce etapă a procesului civil pot fi admise măsurile de asigurare a acțiunii?
Asigurarea acțiunii
- Exclusiv la etapa depunerii cererii de chemare în judecată.
- Numai în faza de apel sau recurs.
- Doar după ce instanța a stabilit prima ședință de judecată.
- În orice fază a procesului, până când hotărârea judecătorească devine definitivă. Răspuns corect
De ce: Conform Articolului 174 alin. (1), asigurarea este permisă oricând până la caracterul definitiv al hotărârii, dacă există riscul imposibilității executării acesteia.
De ce nu „Exclusiv la etapa depunerii cererii de chemare în judecată.”: Deși este momentul cel mai frecvent, legea nu limitează solicitarea doar la faza inițială a procesului.
De ce nu „Numai în faza de apel sau recurs.”: Asigurarea acțiunii este esențială în special în prima instanță pentru a conserva situația de fapt până la finalizarea litigiului.
De ce nu „Doar după ce instanța a stabilit prima ședință de judecată.”: Măsurile pot fi luate și concomitent cu acceptarea cererii, pentru a preveni înstrăinarea bunurilor înainte de prima ședință.
5Conform Articolului 166, ce elemente de identificare sunt obligatorii în cererea de chemare în judecată pentru un reclamant persoană juridică?
Acțiunea civilă
- Numele, domiciliul, numărul de identificare personal (IDNP) și numărul de telefon.
- Denumirea, sediul, IDNO, datele bancare și numele reprezentantului. Răspuns corect
- Sediul central, adresa electronică și numărul de înregistrare la camera de comerț.
- Denumirea, codul poștal și lista tuturor acționarilor firmei.
De ce: Articolul 166 alin. (2) lit. b) specifică necesitatea numărului de identificare de stat (IDNO), a sediului și a datelor bancare pentru entitățile juridice.
De ce nu „Numele, domiciliul, numărul de identificare personal (IDNP) și numărul de telefon.”: Aceste date sunt specifice identificării persoanelor fizice, nu persoanelor juridice conform textului legal.
De ce nu „Sediul central, adresa electronică și numărul de înregistrare la camera de comerț.”: Deși adresa electronică este menționată la lit. b1), cerința principală de identificare legală este IDNO, nu numărul de la camera de comerț.
De ce nu „Denumirea, codul poștal și lista tuturor acționarilor firmei.”: Legea solicită IDNO și datele bancare, nu lista acționarilor, care nu este menționată în cerințele de formă ale cererii.
6Ce facultate are judecătorul conform Articolului 185 alin. (2) pentru clarificarea aspectelor legate de probe?
Pregătirea cauzei pentru dezbateri judiciare
- Poate convoca părțile în ședință de pregătire. Răspuns corect
- Poate delega un mediator pentru a audia martorii.
- Poate decide respingerea tuturor probelor indirecte.
- Poate obliga pârâtul să plătească pretențiile înainte de proces.
De ce: Ședința de pregătire este un instrument prin care judecătorul poate interacționa direct cu părțile pentru a organiza procesul probei.
De ce nu „Poate delega un mediator pentru a audia martorii.”: Audierea martorilor este atributul instanței de judecată, mediatorul având rolul de a facilita concilierea, nu de a administra probe judiciare.
De ce nu „Poate decide respingerea tuturor probelor indirecte.”: Admisibilitatea probelor se decide conform legii, nu ca o facultate generală de excludere în faza de pregătire.
De ce nu „Poate obliga pârâtul să plătească pretențiile înainte de proces.”: Plata nu poate fi impusă forțat în faza de pregătire, deoarece vinovăția sau datoria nu au fost încă stabilite prin hotărâre.
7Unde are loc audierea prin videoconferință a unui martor aflat pe teritoriul Republicii Moldova, dacă acesta nu se poate prezenta în instanță?
Dezbaterile judiciare (II): administrarea probelor, audierea, pledoarii, deliberare
- La domiciliul martorului, sub supravegherea unui polițist local.
- La un birou notarial, sediul organului de probațiune sau biroul executorului judecătoresc. Răspuns corect
- Exclusiv la sediul misiunii diplomatice a Republicii Moldova.
- La sediul oricărei autorități publice locale desemnate de primărie.
De ce: Articolul 216 specifică aceste locații ca fiind sediile autorizate pentru verificarea identității și desfășurarea videoconferinței pe plan intern.
De ce nu „La domiciliul martorului, sub supravegherea unui polițist local.”: Legea impune un cadru oficial, precum un birou notarial sau de probațiune, pentru a asigura solemnitatea și verificarea identității.
De ce nu „Exclusiv la sediul misiunii diplomatice a Republicii Moldova.”: Misiunile diplomatice sunt utilizate pentru martorii aflați peste hotare, nu pentru cei aflați în interiorul țării.
De ce nu „La sediul oricărei autorități publice locale desemnate de primărie.”: Codul limitează locațiile la birouri notariale, de probațiune sau de executare silită, nu la orice autoritate locală.
8Cine dintre următoarele persoane NU poate fi audiată ca martor în judecată conform Art. 133?
Probele (I): dispoziții generale, asigurare, explicații, martori
- Persoanele care au împlinit vârsta de 80 de ani.
- Medicii și avocații, asupra informațiilor confidențiale primite în exercițiul funcțiunii. Răspuns corect
- Salariații uneia dintre părțile implicate în proces.
- Vecinii părților care au un conflict personal cu una dintre ele.
De ce: Secretul profesional protejează anumite categorii de specialiști de obligația de a depune mărturie despre datele încredințate de clienți sau pacienți.
De ce nu „Persoanele care au împlinit vârsta de 80 de ani.”: Vârsta înaintată nu este un impediment legal, decât dacă persoana nu mai poate înțelege faptele sau nu poate depune mărturii veridice.
De ce nu „Salariații uneia dintre părțile implicate în proces.”: Relația de muncă nu atrage o interdicție de a depune mărturie, deși instanța va analiza obiectivitatea acestora.
De ce nu „Vecinii părților care au un conflict personal cu una dintre ele.”: Conflictul personal poate afecta credibilitatea, dar nu constituie o interdicție legală de a fi citat ca martor.
9În cazul unei contradicții între normele Codului de procedură civilă și prevederile Constituției Republicii Moldova, care dintre acestea va avea prioritate?
Dispoziții principale
- Prevederile Constituției Republicii Moldova. Răspuns corect
- Decizia Curții Supreme de Justiție cu privire la speța respectivă.
- Legea adoptată mai recent, indiferent de rangul ei.
- Normele Codului de procedură civilă, fiind o lege specială.
De ce: Constituția reprezintă legea supremă, iar Codul de procedură civilă stipulează expres că în caz de coliziune se aplică normele constituționale.
De ce nu „Decizia Curții Supreme de Justiție cu privire la speța respectivă.”: Instanța trebuie să aplice direct ierarhia normativă stabilită de lege, nu să aștepte o decizie de interpretare pentru o regulă clară.
De ce nu „Legea adoptată mai recent, indiferent de rangul ei.”: Regula legii ulterioare se aplică doar în cazul discordanțelor între două legi organice, nu în raport cu Constituția.
De ce nu „Normele Codului de procedură civilă, fiind o lege specială.”: Deși este o lege specială în materie procedurală, aceasta nu poate prevala asupra legii fundamentale a statului.
10Conform Articolului 137, care dintre următoarele elemente NU este considerat un înscris în sensul legii procesuale?
Probele (II): înscrisuri, probe materiale, expertiza
- O declarație verbală făcută în fața instanței și neconsemnată. Răspuns corect
- Un contract comercial semnat între două firme.
- Un fax primit care conține clauze contractuale.
- O scrisoare personală trimisă prin poștă electronică.
De ce: Înscrisul trebuie să fie un material expus în scris cu litere, cifre sau semne grafice, nu o simplă formă de comunicare orală.
De ce nu „Un contract comercial semnat între două firme.”: Contractele sunt enumerate explicit ca fiind înscrisuri care pot confirma circumstanțe importante pentru cauză.
De ce nu „Un fax primit care conține clauze contractuale.”: Documentele primite prin fax sunt menționate ca mijloace de comunicare valide pentru formarea unui înscris.
De ce nu „O scrisoare personală trimisă prin poștă electronică.”: Legea include în categoria înscrisurilor orice material expus în scris primit prin poștă electronică ce permite citirea informației relevante.
Ce mai conține disciplina
Restul temelor din această disciplină, cu întrebări în aplicație:
- Completul de judecată și recuzările
- Participanții la proces: drepturi și obligații procedurale
- Cheltuielile de judecată
- Comunicarea actelor, termenele de procedură și amenzile judiciare
- Dezbaterile judiciare (I): ședința, ordine, neprezentare, amânare
- Hotărârea judecătorească