Admiterea la INJ în 2026: cum se desfășoară concursul și ce se cere la test
Concursul de admitere la Institutul Național al Justiției selectează candidații la funcțiile de judecător și de procuror pentru formarea inițială. Pentru perioada octombrie 2026 – aprilie 2028 au fost scoase la concurs 30 de locuri pentru candidații la funcția de judecător și 15 locuri pentru candidații la funcția de procuror, cu înscriere online în Sistemul Informațional al INJ între 22 iunie și 21 iulie 2026. Pot participa persoanele cu cetățenia Republicii Moldova, licențiate și cu diplomă de master în drept, fără antecedente penale și cu o reputație ireproșabilă. Concursul are trei probe: un test psihologic eliminatoriu, testul de specialitate tip grilă și proba orală pe spețe. Testele-grilă publicate de INJ acoperă șase discipline — drept civil, drept procesual civil, drept penal, drept procesual penal, drept administrativ și drepturile omului —, iar spețele probei orale se dau la drept civil, procesual civil și administrativ, respectiv la drept penal și procesual penal. În 2026 rezultatele testului de specialitate au fost publicate pe 11 august, iar cele ale probei orale pe 9 septembrie.
Cum se desfășoară concursul de admitere la INJ?
- Locuri în 2026
- 30 pentru candidații la funcția de judecător și 15 pentru candidații la funcția de procuror; formarea inițială durează din octombrie 2026 până în aprilie 2028.
- Înscrierea
- Online, în Sistemul Informațional al INJ, între 22 iunie și 21 iulie 2026, ora 17:00.
- Condiții
- Cetățenia Republicii Moldova și domiciliul în țară, capacitate deplină de exercițiu, diplomă de licență și diplomă de master în drept, fără antecedente penale, reputație ireproșabilă, cunoașterea limbii române, aptitudine medicală.
- Probele
- Testul psihologic eliminatoriu, testul de specialitate (test-grilă) și proba orală pe spețe.
- Disciplinele testului-grilă
- Drept civil, drept procesual civil, drept penal, drept procesual penal, drept administrativ și drepturile omului — INJ publică testele-grilă pentru fiecare.
- Proba orală
- Spețe la drept civil / drept procesual civil / drept administrativ și la drept penal / drept procesual penal.
- Calendarul 2026
- Rezultatele testului psihologic — 30 iulie; ale testului de specialitate — 11 august; ale probei orale — 9 septembrie 2026.
Ce discipline intră în testul-grilă?
INJ publică teste-grilă pentru șase discipline. Pentru cele de mai jos Legalia are cursul complet cu explicații la fiecare variantă; drepturile omului sunt acoperite în aplicație, în modulul INJ.
- Drept civil. Partea generală. Persoana fizică. Persoana juridică
- Drept procesual civil. Partea generală
- Drept penal. Partea generală
- Drept procesual penal. Partea generală
- Dreptul administrativ
Cum te pregătești în Legalia?
Modulul INJ reunește disciplinele concursului cu examene simulate cronometrate, ca să te obișnuiești cu ritmul testului de specialitate înainte de ziua probei.
Fundamentul rămâne cursul pe lecții al fiecărei discipline: întrebări cu explicația fiecărei variante, așa cum sunt cele de mai jos. La proba orală contează raționamentul, nu litera — iar explicațiile îl construiesc.
Greșelile revin la repetare exact când riști să le uiți, iar progresul pe discipline îți arată unde ești slab înainte să te arate testul.
Întrebări rezolvate din disciplinele testului
Câte două întrebări din fiecare disciplină a testului-grilă pentru care există curs cu explicații, cu varianta corectă marcată și cu motivul pentru care celelalte variante sunt greșite.
1În ce tip de persoane juridice fondatorii (membrii) au drepturi de creanță față de entitatea constituită?
Din Drept civil. Partea generală. Persoana fizică. Persoana juridică · Persoana juridică: noțiune, tipuri și constituire
- Persoanele juridice de drept public.
- Societățile comerciale și cooperativele. corect
- Toate persoanele juridice indiferent de participarea la patrimoniu.
- Organizațiile necomerciale.
De ce: Articolul 171 alin. (4) stabilește clar că societățile comerciale și cooperativele sunt entitățile unde fondatorii dețin drepturi de creanță.
De ce nu „Persoanele juridice de drept public.”: Regimul creanțelor membrilor este specificat în raport cu scopul lucrativ sau nelucrativ, nu neapărat cu natura de drept public.
De ce nu „Toate persoanele juridice indiferent de participarea la patrimoniu.”: Legea face o distincție clară între tipurile de entități bazată pe existența sau inexistența acestor drepturi de creanță.
De ce nu „Organizațiile necomerciale.”: În cazul organizațiilor necomerciale, membrii nu au drepturi de creanță față de persoana juridică conform legii.
2Ce se întâmplă cu un act juridic încheiat de un minor de 15 ani fără încuviințarea necesară, după ce acesta devine major?
Din Drept civil. Partea generală. Persoana fizică. Persoana juridică · Persoana fizică: noțiune, capacitate de folosință și de exercițiu
- Devine automat valid în momentul împlinirii vârstei de 18 ani.
- Produce efecte juridice doar dacă este confirmat de acesta după dobândirea capacității depline. corect
- Rămâne nul absolut și nu poate fi niciodată remediat.
- Trebuie renegociat integral cu cealaltă parte contractantă.
De ce: Confirmarea ulterioară de către persoana devenită majoră validează actul care inițial era ineficient din lipsa consimțământului ocrotitorului.
De ce nu „Devine automat valid în momentul împlinirii vârstei de 18 ani.”: Validarea nu este automată; este necesară o manifestare de voință (confirmare) din partea persoanei.
De ce nu „Rămâne nul absolut și nu poate fi niciodată remediat.”: Lipsa încuviințării atrage o formă de ineficiență care poate fi înlăturată prin confirmare, nu este o nulitate iremediabilă.
De ce nu „Trebuie renegociat integral cu cealaltă parte contractantă.”: Dacă persoana dorește menținerea actului, confirmarea este suficientă, nefiind obligatorie o nouă negociere a clauzelor.
3Ce statut are intervenientul principal odată ce a fost admis în proces?
Din Drept procesual civil. Partea generală · Participanții la proces: drepturi și obligații procedurale
- Drepturi și obligații de reclamant corect
- Statut de observator neutru
- Drepturi limitate, fără posibilitatea de a propune probe
- Drepturi și obligații de pârât
De ce: Conform Art. 65 alin. (2), acesta intervine pentru a-și valorifica propriul drept asupra obiectului litigiului, devenind un reclamant față de părțile inițiale.
De ce nu „Statut de observator neutru”: Intervenientul principal are un interes propriu activ asupra obiectului, deci nu poate fi neutru.
De ce nu „Drepturi limitate, fără posibilitatea de a propune probe”: Având statut de reclamant, acesta beneficiază de setul complet de drepturi procedurale, inclusiv propunerea de probe.
De ce nu „Drepturi și obligații de pârât”: Intervenientul principal înaintează propriile pretenții, deci nu se află în poziția pasivă a pârâtului inițial.
4Dacă un pârât se află în străinătate și nu are un mandatar cunoscut în țară, cum i se expediază citația conform Articolului 104?
Din Drept procesual civil. Partea generală · Comunicarea actelor, termenele de procedură și amenzile judiciare
- Exclusiv prin afișare la ușa instanței.
- Prin scrisoare recomandată cu aviz de primire. corect
- Prin publicitate într-un ziar de circulație internațională.
- Prin delegație judiciară transmisă obligatoriu prin Ministerul Justiției.
De ce: Aceasta este procedura standard pentru persoanele cu domiciliul cunoscut în străinătate, dacă tratatele internaționale nu prevăd altceva.
De ce nu „Exclusiv prin afișare la ușa instanței.”: Afișarea la ușa instanței nu este menționată ca metodă principală pentru persoanele din străinătate cu domiciliu cunoscut.
De ce nu „Prin publicitate într-un ziar de circulație internațională.”: Publicitatea se utilizează doar dacă domiciliul sau reședința persoanei nu sunt cunoscute.
De ce nu „Prin delegație judiciară transmisă obligatoriu prin Ministerul Justiției.”: Deși există asistență juridică, Articolul 104 menționează scrisoarea recomandată ca metodă directă dacă nu există reguli speciale.
5În ce condiție împăcarea părților este interzisă în cazul infracțiunilor asupra minorilor?
Din Drept penal. Partea generală · Amnistia, grațierea, împăcarea și antecedentele penale
- Dacă infracțiunea este prevăzută la art. 201, 206 și 208 - 208⁵. corect
- Dacă făptuitorul este la prima abatere penală.
- Dacă victima minoră nu este reprezentată de un avocat.
- Doar dacă minorul are sub vârsta de 14 ani.
De ce: Articolul 109 alin. (4) interzice expres împăcarea pentru aceste categorii specifice de infracțiuni grave împotriva minorilor.
De ce nu „Dacă făptuitorul este la prima abatere penală.”: Chiar și la prima abatere, anumite infracțiuni contra minorilor sunt exceptate de la posibilitatea împăcării.
De ce nu „Dacă victima minoră nu este reprezentată de un avocat.”: Asistența juridică este obligatorie, dar interdicția împăcării ține de natura infracțiunii, nu de reprezentare.
De ce nu „Doar dacă minorul are sub vârsta de 14 ani.”: Interdicția se aplică în funcție de încadrarea juridică a faptei, nu doar în funcție de vârsta specifică a minorului.
6Ce se întâmplă dacă o persoană care a renunțat de bună voie la ducerea infracțiunii până la capăt a comis deja o altă infracțiune consumată prin acțiunile sale?
Din Drept penal. Partea generală · Răspunderea penală și liberarea de răspundere penală
- Este complet exonerată de orice formă de răspundere penală.
- Este supusă răspunderii penale pentru infracțiunea care a fost deja consumată. corect
- Se consideră tentativă și se pedepsește cu jumătate din pedeapsa prevăzută.
- Primește doar o sancțiune disciplinară la locul de muncă.
De ce: Conform Art. 56 alin. (3), răspunderea subzistă pentru faptele care constituie de sine stătător o infracțiune.
De ce nu „Este complet exonerată de orice formă de răspundere penală.”: Renunțarea la infracțiunea principală nu șterge alte infracțiuni deja consumate în proces.
De ce nu „Se consideră tentativă și se pedepsește cu jumătate din pedeapsa prevăzută.”: Renunțarea de bună voie elimină răspunderea pentru acea infracțiune, deci nu se pedepsește ca tentativă.
De ce nu „Primește doar o sancțiune disciplinară la locul de muncă.”: Fapta care conține elementele unei infracțiuni atrage răspunderea penală, nu doar disciplinară.
7Care este condiția principală pentru ca o persoană să poată fi asistent procedural în cadrul unei acțiuni procesuale?
Din Drept procesual penal. Partea generală · Alte persoane participante (martor, specialist, expert, interpret)
- Să fie angajat al organului de urmărire penală care efectuează acțiunea.
- Să nu aibă un interes personal în cauză și să nu fie angajat al organului de urmărire penală. corect
- Să dețină calitatea de martor în aceeași cauză penală.
- Să fie rudă apropiată cu una dintre părțile implicate în proces.
De ce: Asistentul procedural trebuie să fie o persoană neutră și independentă de instituția care desfășoară ancheta.
De ce nu „Să fie angajat al organului de urmărire penală care efectuează acțiunea.”: Legea interzice explicit ca asistentul procedural să fie angajat al organului de urmărire penală pentru a asigura imparțialitatea.
De ce nu „Să dețină calitatea de martor în aceeași cauză penală.”: Calitatea de martor presupune cunoașterea unor fapte, în timp ce asistentul procedural doar asistă la corectitudinea desfășurării unei acțiuni specifice.
De ce nu „Să fie rudă apropiată cu una dintre părțile implicate în proces.”: Rudele apropiate au de obicei un interes personal, ceea ce contravine cerinței de neutralitate a asistentului procedural.
8Conform Articolului 244, cine are dreptul de a adresa o 'cerere' în cadrul procesului penal?
Din Drept procesual penal. Partea generală · Cereri, demersuri, modificări și nulitatea actelor
- Exclusiv organul de urmărire penală.
- Doar judecătorul de instrucție în exercitarea atribuțiilor sale.
- Doar organizațiile obștești în scopul efectuării unor acțiuni procedurale.
- Părțile în proces sau alte persoane interesate. corect
De ce: Articolul 244 alin. (1) definește cererile ca fiind solicitări adresate de părți sau de alte persoane interesate de desfășurarea procesului.
De ce nu „Exclusiv organul de urmărire penală.”: Organul de urmărire penală înaintează de regulă 'demersuri', în timp ce cererile aparțin părților sau persoanelor interesate.
De ce nu „Doar judecătorul de instrucție în exercitarea atribuțiilor sale.”: Judecătorul de instrucție primește și soluționează cereri sau demersuri, nu este cel care le înaintează conform acestui articol.
De ce nu „Doar organizațiile obștești în scopul efectuării unor acțiuni procedurale.”: Organizațiile obștești înaintează demersuri, nu cereri, conform distincției făcute în alineatul (2) al articolului 244.
9Unde trebuie depusă motivarea apelului dacă aceasta nu este prezentată odată cu cererea de apel?
Din Dreptul administrativ · Căile de atac: apelul și recursul
- La instanța de apel. corect
- La Curtea Supremă de Justiție.
- La Consiliul Superior al Magistraturii.
- La prima instanță care a emis hotărârea.
De ce: Articolul 232 alineatul (2) specifică faptul că motivarea apelului se prezintă la instanța de apel dacă nu este depusă împreună cu apelul.
De ce nu „La Curtea Supremă de Justiție.”: Curtea Supremă gestionează recursurile, în timp ce motivarea apelului aparține etapei intermediare de jurisdicție.
De ce nu „La Consiliul Superior al Magistraturii.”: Aceasta este o instituție administrativă și disciplinară, fără atribuții în primirea actelor procedurale din dosare.
De ce nu „La prima instanță care a emis hotărârea.”: Deși cererea de apel se depune la instanța de fond, motivarea ulterioară se adresează direct instanței ierarhic superioare.
10În ce condiții se poate constata renunțarea tacită la procedură conform Articolului 78?
Din Dreptul administrativ · Etapele procedurii: incidente, probe, audiere, comunicare
- Doar dacă participantul depune o cerere scrisă de retragere.
- Dacă participantul decide să modifice obiectul petiției inițiale.
- Dacă autoritatea publică nu răspunde petiționarului în termen de 30 de zile.
- Dacă participantul nu prezintă documentele solicitate în termenele rezonabile stabilite. corect
De ce: Lipsa de cooperare prin neprezentarea dovezilor necesare permite autorității să presupună că participantul nu mai dorește continuarea procedurii.
De ce nu „Doar dacă participantul depune o cerere scrisă de retragere.”: Cererea scrisă reprezintă o renunțare expresă, în timp ce renunțarea tacită survine din inacțiunea participantului.
De ce nu „Dacă participantul decide să modifice obiectul petiției inițiale.”: Modificarea obiectului este considerată o petiție nouă, nu neapărat o renunțare la procedura inițială.
De ce nu „Dacă autoritatea publică nu răspunde petiționarului în termen de 30 de zile.”: Tăcerea autorității nu echivalează cu renunțarea participantului, ci poate atrage alte tipuri de sancțiuni sau proceduri.
Întrebări frecvente
Cine se poate înscrie la concursul INJ?
Persoanele cu cetățenia Republicii Moldova și domiciliul în țară, licențiate în drept și cu diplomă de master în drept, fără antecedente penale, cu o reputație ireproșabilă, care cunosc limba română și sunt apte medical.
Câte probe are concursul?
Trei: testul psihologic eliminatoriu, testul de specialitate tip grilă și proba orală, la care se rezolvă spețe de drept civil, procesual civil și administrativ sau de drept penal și procesual penal.
Ce discipline intră în testul-grilă?
Drept civil, drept procesual civil, drept penal, drept procesual penal, drept administrativ și drepturile omului — pentru fiecare INJ publică testele-grilă pe pagina admiterii.
Câte locuri sunt și când se depun cererile?
În 2026 — 30 de locuri pentru judecători și 15 pentru procurori; cererile s-au depus online între 22 iunie și 21 iulie 2026. Următorul concurs se anunță pe pagina INJ.
Surse oficiale
Începe pregătirea pentru INJ în Legalia
Cont gratuit, întrebări cu explicații, examene simulate. În română și rusă.
Începe gratuit