Examenul de admitere în avocatură: format, date și grile explicate
Examenul de admitere la stagiul profesional în avocatură este organizat de Uniunea Avocaților din Republica Moldova, de regulă de două ori pe an: sesiunea de primăvară (martie–mai) și sesiunea de toamnă (septembrie–noiembrie). Proba este un test-grilă cu 400 de subiecte alese din cele 1000 publicate pe pagina Uniunii cu cel puțin 30 de zile înainte de examen. Fiecare subiect are trei variante de răspuns, dintre care una singură este corectă, iar pentru promovare sunt necesare cel puțin 350 de răspunsuri corecte din 400. În ultimii doi ani rata de promovare a fost de circa 65 %. Subiectele acoperă dreptul penal și procesual penal, dreptul civil și procesual civil, dreptul familiei, dreptul muncii, dreptul constituțional, dreptul administrativ și contenciosul administrativ, dreptul contravențional și procedura Curții Europene a Drepturilor Omului. Sesiunea de toamnă 2026: înscrieri între 8 și 23 septembrie, examenul pe 7 octombrie 2026, cu începere de la ora 09:30.
Cum se desfășoară examenul de avocatură?
- Cine organizează
- Uniunea Avocaților din Republica Moldova (Comisia de licențiere a profesiei de avocat).
- Forma probei
- Test-grilă cu 400 de subiecte, fiecare cu trei variante de răspuns și o singură variantă corectă.
- Banca de subiecte
- 1000 de subiecte, publicate pe pagina Uniunii cu cel puțin 30 de zile înainte de examen.
- Prag de promovare
- Cel puțin 350 de răspunsuri corecte din 400.
- Rata de promovare
- Circa 65 % în ultimii doi ani, conform Uniunii Avocaților.
- Sesiuni
- De regulă două pe an: primăvara (martie–mai) și toamna (septembrie–noiembrie).
- Sesiunea de toamnă 2026
- Înscrieri 8–23 septembrie 2026 (luni–vineri, 09:00–11:00 și 13:00–15:00) la sediul Uniunii, str. București 46, Chișinău; examenul pe 7 octombrie 2026, ora 09:30.
Ce discipline intră în test?
Cele 1000 de subiecte publicate de Uniune sunt grupate pe unsprezece discipline. Pentru cele de mai jos Legalia are și cursul complet, cu explicații la fiecare variantă:
- Drept penal. Partea generală
- Drept procesual penal. Partea generală
- Drept civil. Partea generală. Persoana fizică. Persoana juridică
- Dreptul familiei
- Drept procesual civil. Partea generală
- Dreptul administrativ
- Drept contravențional
- Dreptul muncii
- Drept constituțional
- Drept civil. Teoria generală a obligațiilor
Contenciosul administrativ și procedura CtEDO apar în banca de subiecte, dar nu au încă pagini publice cu explicații; în aplicație sunt acoperite în modulul Avocatură.
Cum te pregătești în Legalia?
Modulul Avocatură parcurge disciplinele testului în format de quiz cu răspunsul corect afișat imediat — același ritm ca la examen, unde ai 400 de subiecte de rezolvat.
Pentru a înțelege materia, nu doar a o memora, disciplinele de bază au cursul complet pe lecții: fiecare variantă de răspuns, corectă sau greșită, vine cu explicația ei. Întrebările de mai jos sunt luate exact de acolo.
Greșelile se întorc la repetare când riști să le uiți, iar examenele simulate cronometrate te obișnuiesc cu presiunea timpului înainte de ziua probei.
Întrebări rezolvate din disciplinele examenului
Câte o întrebare din fiecare disciplină de bază a testului, cu varianta corectă marcată și cu motivul pentru care celelalte variante sunt greșite. Mai multe găsești pe pagina fiecărei discipline.
1În ce condiție împăcarea părților este interzisă în cazul infracțiunilor asupra minorilor?
Din Drept penal. Partea generală · Amnistia, grațierea, împăcarea și antecedentele penale
- Dacă infracțiunea este prevăzută la art. 201, 206 și 208 - 208⁵. corect
- Dacă făptuitorul este la prima abatere penală.
- Dacă victima minoră nu este reprezentată de un avocat.
- Doar dacă minorul are sub vârsta de 14 ani.
De ce: Articolul 109 alin. (4) interzice expres împăcarea pentru aceste categorii specifice de infracțiuni grave împotriva minorilor.
De ce nu „Dacă făptuitorul este la prima abatere penală.”: Chiar și la prima abatere, anumite infracțiuni contra minorilor sunt exceptate de la posibilitatea împăcării.
De ce nu „Dacă victima minoră nu este reprezentată de un avocat.”: Asistența juridică este obligatorie, dar interdicția împăcării ține de natura infracțiunii, nu de reprezentare.
De ce nu „Doar dacă minorul are sub vârsta de 14 ani.”: Interdicția se aplică în funcție de încadrarea juridică a faptei, nu doar în funcție de vârsta specifică a minorului.
2Care este condiția principală pentru ca o persoană să poată fi asistent procedural în cadrul unei acțiuni procesuale?
Din Drept procesual penal. Partea generală · Alte persoane participante (martor, specialist, expert, interpret)
- Să fie angajat al organului de urmărire penală care efectuează acțiunea.
- Să nu aibă un interes personal în cauză și să nu fie angajat al organului de urmărire penală. corect
- Să dețină calitatea de martor în aceeași cauză penală.
- Să fie rudă apropiată cu una dintre părțile implicate în proces.
De ce: Asistentul procedural trebuie să fie o persoană neutră și independentă de instituția care desfășoară ancheta.
De ce nu „Să fie angajat al organului de urmărire penală care efectuează acțiunea.”: Legea interzice explicit ca asistentul procedural să fie angajat al organului de urmărire penală pentru a asigura imparțialitatea.
De ce nu „Să dețină calitatea de martor în aceeași cauză penală.”: Calitatea de martor presupune cunoașterea unor fapte, în timp ce asistentul procedural doar asistă la corectitudinea desfășurării unei acțiuni specifice.
De ce nu „Să fie rudă apropiată cu una dintre părțile implicate în proces.”: Rudele apropiate au de obicei un interes personal, ceea ce contravine cerinței de neutralitate a asistentului procedural.
3În ce tip de persoane juridice fondatorii (membrii) au drepturi de creanță față de entitatea constituită?
Din Drept civil. Partea generală. Persoana fizică. Persoana juridică · Persoana juridică: noțiune, tipuri și constituire
- Persoanele juridice de drept public.
- Societățile comerciale și cooperativele. corect
- Toate persoanele juridice indiferent de participarea la patrimoniu.
- Organizațiile necomerciale.
De ce: Articolul 171 alin. (4) stabilește clar că societățile comerciale și cooperativele sunt entitățile unde fondatorii dețin drepturi de creanță.
De ce nu „Persoanele juridice de drept public.”: Regimul creanțelor membrilor este specificat în raport cu scopul lucrativ sau nelucrativ, nu neapărat cu natura de drept public.
De ce nu „Toate persoanele juridice indiferent de participarea la patrimoniu.”: Legea face o distincție clară între tipurile de entități bazată pe existența sau inexistența acestor drepturi de creanță.
De ce nu „Organizațiile necomerciale.”: În cazul organizațiilor necomerciale, membrii nu au drepturi de creanță față de persoana juridică conform legii.
4Ce statut are intervenientul principal odată ce a fost admis în proces?
Din Drept procesual civil. Partea generală · Participanții la proces: drepturi și obligații procedurale
- Drepturi și obligații de reclamant corect
- Statut de observator neutru
- Drepturi limitate, fără posibilitatea de a propune probe
- Drepturi și obligații de pârât
De ce: Conform Art. 65 alin. (2), acesta intervine pentru a-și valorifica propriul drept asupra obiectului litigiului, devenind un reclamant față de părțile inițiale.
De ce nu „Statut de observator neutru”: Intervenientul principal are un interes propriu activ asupra obiectului, deci nu poate fi neutru.
De ce nu „Drepturi limitate, fără posibilitatea de a propune probe”: Având statut de reclamant, acesta beneficiază de setul complet de drepturi procedurale, inclusiv propunerea de probe.
De ce nu „Drepturi și obligații de pârât”: Intervenientul principal înaintează propriile pretenții, deci nu se află în poziția pasivă a pârâtului inițial.
5Unde trebuie depusă motivarea apelului dacă aceasta nu este prezentată odată cu cererea de apel?
Din Dreptul administrativ · Căile de atac: apelul și recursul
- La instanța de apel. corect
- La Curtea Supremă de Justiție.
- La Consiliul Superior al Magistraturii.
- La prima instanță care a emis hotărârea.
De ce: Articolul 232 alineatul (2) specifică faptul că motivarea apelului se prezintă la instanța de apel dacă nu este depusă împreună cu apelul.
De ce nu „La Curtea Supremă de Justiție.”: Curtea Supremă gestionează recursurile, în timp ce motivarea apelului aparține etapei intermediare de jurisdicție.
De ce nu „La Consiliul Superior al Magistraturii.”: Aceasta este o instituție administrativă și disciplinară, fără atribuții în primirea actelor procedurale din dosare.
De ce nu „La prima instanță care a emis hotărârea.”: Deși cererea de apel se depune la instanța de fond, motivarea ulterioară se adresează direct instanței ierarhic superioare.
6Conform Articolului 425, care este valoarea prestabilită a unei probe în cadrul procesului contravențional?
Din Drept contravențional · Probele și măsurile procesuale de constrângere
- Nicio probă nu are valoare prestabilită. corect
- Raportul de expertiză prevalează asupra declarațiilor martorilor.
- Probele video sunt considerate probe absolute.
- Procesul-verbal cu privire la contravenție are valoare superioară.
De ce: Legea stipulează că aprecierea probelor se face conform convingerii proprii a persoanei competente, fără ca vreun element să aibă o forță juridică impusă aprioric.
De ce nu „Raportul de expertiză prevalează asupra declarațiilor martorilor.”: Expertiza este o probă tehnică, dar valoarea ei este evaluată în contextul întregului probatoriu, nu în mod izolat sau prestabilit.
De ce nu „Probele video sunt considerate probe absolute.”: Înregistrările video sunt mijloace de probă admise, însă trebuie coroborate cu restul circumstanțelor cauzei.
De ce nu „Procesul-verbal cu privire la contravenție are valoare superioară.”: Deși este un mijloc de probă esențial, acesta nu deține o prioritate legală absolută față de alte probe administrate.
7Conform Articolului 15, cine sunt părțile implicate în sistemul de raporturi ce constituie parteneriatul social?
Din Dreptul muncii · Parteneriatul social în sfera muncii
- Salariații, angajatorii și autoritățile publice respective. corect
- Inspectoratul de Stat al Muncii și Guvernul.
- Doar salariații și angajatorii.
- Sindicatele și organizațiile neguvernamentale de profil.
De ce: Parteneriatul social este definit ca un sistem tripartit ce implică reprezentanții salariaților, ai angajatorilor și autoritățile publice.
De ce nu „Inspectoratul de Stat al Muncii și Guvernul.”: Aceștia pot fi reprezentanți sau organe de control, dar nu definesc totalitatea părților parteneriatului conform legii.
De ce nu „Doar salariații și angajatorii.”: Deși aceștia sunt actorii principali, definiția legală include și autoritățile publice pentru a asigura echilibrul social.
De ce nu „Sindicatele și organizațiile neguvernamentale de profil.”: Parteneriatul social se bazează pe raporturi de muncă specifice, nu pe activitatea generală a organizațiilor neguvernamentale.
8Conform prevederilor privind delegarea legislativă, în ce domenii poate fi abilitat Guvernul să emită ordonanțe?
Din Drept constituțional · Administrația publică locală
- Exclusiv în domeniul apărării naționale și securității.
- În orice domeniu, dacă situația este de urgență maximă.
- Doar în domeniul organizării judecătorești.
- În domenii care nu fac obiectul legilor organice. corect
De ce: Articolul 1062 restricționează delegarea legislativă la domeniile legilor ordinare, protejând domeniile de importanță majoră rezervate legilor organice.
De ce nu „Exclusiv în domeniul apărării naționale și securității.”: Acesta este un domeniu sensibil care necesită adesea legi organice, fiind nepotrivit pentru delegare generală prin ordonanțe.
De ce nu „În orice domeniu, dacă situația este de urgență maximă.”: Constituția impune limite clare delegării, indiferent de urgență, pentru a menține echilibrul puterilor.
De ce nu „Doar în domeniul organizării judecătorești.”: Organizarea judecătorească este reglementată prin lege organică, deci este interzisă emiterea de ordonanțe în acest domeniu.
9Este valabil un contract dacă, la momentul încheierii, una dintre părți se află în imposibilitate de a-și executa obligația?
Din Drept civil. Teoria generală a obligațiilor · Contractul: dispoziții generale și conținutul
- Nu, contractul este nul absolut din momentul semnării.
- Contractul este valabil doar dacă imposibilitatea este temporară.
- Da, contractul este valabil, dar se poate invoca nulitatea relativă pentru eroare. corect
- Nu, imposibilitatea inițială atrage rezoluțiunea automată a contractului.
De ce: Articolul 998 menține validitatea contractului, lăsând însă deschisă calea anulării pentru eroare asupra posibilității de execuție.
De ce nu „Nu, contractul este nul absolut din momentul semnării.”: Aceasta ar fi regula tradițională, dar Articolul 998 stabilește o abordare modernă diferită.
De ce nu „Contractul este valabil doar dacă imposibilitatea este temporară.”: Legea nu face distincție între imposibilitatea temporară sau definitivă în ceea ce privește validitatea inițială la Art. 998.
De ce nu „Nu, imposibilitatea inițială atrage rezoluțiunea automată a contractului.”: Rezoluțiunea intervine pentru neexecutare în timpul derulării, nu este o sancțiune pentru starea de fapt de la momentul încheierii.
Întrebări frecvente
Câte întrebări are examenul de avocatură?
400 de subiecte, alese din cele 1000 publicate de Uniunea Avocaților. Fiecare are trei variante de răspuns, dintre care una singură este corectă.
Cât trebuie să răspund corect ca să promovez?
Cel puțin 350 de răspunsuri corecte din 400 — adică o marjă de doar 50 de greșeli. De aceea contează să înțelegi de ce o variantă este greșită, nu doar care este cea corectă.
Când se publică subiectele?
Cu cel târziu 30 de zile înainte de data examenului, pe pagina web a Uniunii Avocaților. Pentru sesiunea de toamnă 2026 testul este deja publicat.
Când este următorul examen?
Sesiunea de toamnă 2026: examenul are loc pe 7 octombrie 2026, ora 09:30; cererile de înscriere se depun între 8 și 23 septembrie 2026.
Surse oficiale
Începe pregătirea pentru avocatură în Legalia
Cont gratuit, întrebări cu explicații, examene simulate. În română și rusă.
Începe gratuit