Grile de drept fiscal cu răspunsuri și explicații
Dreptul fiscal se dă pe Codul fiscal al Republicii Moldova, iar grilele nu iartă aproximările: cine este subiect al impozitului pe venit și ce intră în compoziția venitului, care livrări sunt scutite de TVA și care sunt impozitate cu cota zero, cum se stinge obligația fiscală și când poate începe executarea silită. Administrarea fiscală — Serviciul Fiscal de Stat, dările de seamă, controlul și contestațiile — este partea procedurală pe care mulți o lasă pe ultimul moment.
Mai jos sunt întrebări selectate din această disciplină, fiecare cu varianta corectă marcată și cu motivul pentru care celelalte variante sunt greșite. La fiscal, o variantă greșită este de obicei o regulă reală aplicată altui impozit — explicația îți arată exact unde s-a mutat linia.
Ce se verifică la grilele de drept fiscal?
1Ce se întâmplă cu termenul de existență a unui șantier de construcție dacă lucrările sunt întrerupte temporar?
Impozitarea nerezidenților și tratatele internaționale
- Șantierul nu se consideră închis, exceptând cazurile de conservare peste 90 de zile prin decizie oficială sau forță majoră. Răspuns corect
- Întreruperea nu afectează niciodată termenul, indiferent de durata sau motivele acesteia.
- Șantierul își încetează existența imediat după primele 15 zile de întrerupere a lucrărilor.
- Termenul de existență se resetează la zero după fiecare întrerupere de lucru.
De ce: Continuitatea fiscală a șantierului este menținută în timpul întreruperilor scurte, cerându-se un termen lung și o justificare oficială pentru suspendarea calculului.
De ce nu „Întreruperea nu afectează niciodată termenul, indiferent de durata sau motivele acesteia.”: Există limitări clare (cum ar fi pragul de 90 de zile și forța majoră) care pot influența modul de calcul al duratei șantierului.
De ce nu „Șantierul își încetează existența imediat după primele 15 zile de întrerupere a lucrărilor.”: O perioadă scurtă de 15 zile nu este suficientă pentru a considera activitatea șantierului ca fiind finalizată din punct de vedere fiscal.
De ce nu „Termenul de existență se resetează la zero după fiecare întrerupere de lucru.”: Resetarea termenului ar permite evitarea statutului de reprezentanță permanentă, lucru pe care legislația încearcă să îl prevină prin cumularea perioadelor.
2Din ce dată este obligatorie raportarea electronică a dărilor de seamă fiscale pentru toți subiecții impunerii (exceptând persoanele fizice fără activitate de întreprinzător)?
Dări de seamă fiscală și executarea silită
- 1 ianuarie 2019
- 1 ianuarie 2023 Răspuns corect
- 1 iulie 2016
- 1 ianuarie 2017
De ce: Conform Articolului 187 alineatul (21) litera i), această dată marchează obligativitatea raportării electronice pentru marea majoritate a subiecților impunerii.
De ce nu „1 ianuarie 2019”: Această dată a fost stabilită doar pentru contribuabilii care au 5 și mai mulți angajați, nu pentru toți subiecții.
De ce nu „1 iulie 2016”: Acesta a fost termenul pentru subiecții cu mai mult de 10 persoane angajate, reprezentând o etapă anterioară în procesul de digitalizare.
De ce nu „1 ianuarie 2017”: La această dată, obligativitatea a fost extinsă pentru rezidenții parcurilor IT și profesiile din sectorul justiției, dar nu pentru întreaga masă de contribuabili.
3Conform Articolului 80^{1}, ce procent din profitul perioadei fiscale în curs trebuie să achite un agent economic care distribuie dividende pe parcursul anului?
Dividende, trecere în cont, declarații și reținere la sursă
- 15\%
- 7\%
- 6\%
- 12\% Răspuns corect
De ce: Aceasta este cota standard stabilită pentru achitarea prealabilă a impozitului din profitul din care se vor achita dividendele.
De ce nu „15\%”: Această cotă se aplică dividendelor aferente profitului nerepartizat din perioadele 2008–2011, nu achitării prealabile generale.
De ce nu „7\%”: Cota de 7% este specifică impozitului pe care îl achită persoanele fizice pentru transmiterea în folosință a proprietății imobiliare către alte persoane fizice.
De ce nu „6\%”: Această cifră reprezintă cota de reținere finală la sursă din dividendele plătite persoanelor fizice rezidente, nu plata prealabilă din profit.
4Care este termenul general de achitare a taxelor pentru resursele naturale și de prezentare a dărilor de seamă pentru un semestru de gestiune?
Taxele pentru resursele naturale și alte regimuri fiscale
- Până la data de 31 martie a anului următor
- Lunar, până la data de 15 a lunii curente
- Trimestrial, până la data de 25 a lunii următoare trimestrului
- Până la data de 25 a lunii următoare semestrului de gestiune Răspuns corect
De ce: Conform Articolului 301, plătitorii trebuie să prezinte darea de seamă și să achite taxele până pe 25 a lunii imediat următoare semestrului raportat.
De ce nu „Până la data de 31 martie a anului următor”: Această dată ar putea fi confundată cu termenele anuale de raportare pentru alte tipuri de impozite, nu pentru taxele semestriale pe resurse.
De ce nu „Lunar, până la data de 15 a lunii curente”: Raportarea lunară nu este prevăzută pentru acest tip de taxe, legislația stabilind un interval mai lung pentru acumularea datelor.
De ce nu „Trimestrial, până la data de 25 a lunii următoare trimestrului”: Deși multe taxe sunt trimestriale, Articolul 301 specifică în mod clar o perioadă de gestiune semestrială pentru taxele pe resurse naturale.
5Conform Articolului 44, ce metodă de evidență este obligatorie pentru persoanele juridice?
Reguli de evidență și impozitarea categoriilor speciale
- Contabilitatea de casă
- Metoda procentajului îndeplinit
- Evidența bazată pe fluxul de trezorerie
- Contabilitatea de angajamente Răspuns corect
De ce: Articolul 44 specifică în mod clar că persoanele juridice trebuie să utilizeze metoda de evidență bazată pe angajamente.
De ce nu „Contabilitatea de casă”: Această metodă este destinată persoanelor fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător sau, opțional, celor care desfășoară astfel de activități.
De ce nu „Metoda procentajului îndeplinit”: Aceasta este o metodă specifică pentru contractele pe termen lung, nu o metodă generală de evidență pentru toate persoanele juridice.
De ce nu „Evidența bazată pe fluxul de trezorerie”: Deși similară contabilității de casă, legislația menționează explicit contabilitatea de angajamente ca fiind obligatorie pentru entitățile juridice.
6Ce reprezintă un "antrepozit fiscal" conform definițiilor din Codul Fiscal?
Accizele: dispoziții, cote, calculare și administrare
- Orice magazin de vânzare cu amănuntul care comercializează produse din tutun sau alcool.
- Totalitatea locurilor unde mărfurile supuse accizelor sunt produse sau deținute fără a se calcula și achita accizele. Răspuns corect
- Un depozit vamal unde mărfurile sunt păstrate până la achitarea taxelor de import în totalitate.
- Un spațiu administrat de Serviciul Fiscal de Stat pentru stocarea bunurilor confiscate.
De ce: Conform Articolului 119, antrepozitul fiscal este un loc autorizat unde activitățile de producție și depozitare se desfășoară sub regim de suspendare a plății accizelor.
De ce nu „Orice magazin de vânzare cu amănuntul care comercializează produse din tutun sau alcool.”: Punctele de vânzare cu amănuntul sunt locuri unde acciza a fost deja calculată sau achitată la ieșirea din antrepozitul fiscal.
De ce nu „Un depozit vamal unde mărfurile sunt păstrate până la achitarea taxelor de import în totalitate.”: Aceasta descrie un antrepozit vamal, nu unul fiscal, care are un regim juridic și fiscal diferit conform legislației.
De ce nu „Un spațiu administrat de Serviciul Fiscal de Stat pentru stocarea bunurilor confiscate.”: Bunurile confiscate au un regim de scutire conform Articolului 124, dar locul de depozitare nu definește noțiunea de antrepozit fiscal.
7Care este sarcina de bază a Serviciului Fiscal de Stat, conform Articolului 132 din Codul Fiscal?
Serviciul Fiscal de Stat
- Gestionarea directă a conturilor bancare ale tuturor persoanelor fizice din Republica Moldova.
- Elaborarea proiectului Legii Bugetului de Stat în mod autonom.
- Stabilirea exclusivă a cotelor de impozitare pentru toate categoriile de contribuabili.
- Asigurarea administrării fiscale prin crearea de condiții pentru conformare și aplicarea uniformă a politicii fiscale. Răspuns corect
De ce: Aceasta reflectă misiunea centrală de a facilita respectarea legii de către contribuabili și de a menține o abordare unitară în domeniu.
De ce nu „Gestionarea directă a conturilor bancare ale tuturor persoanelor fizice din Republica Moldova.”: SFS gestionează registrele de evidență, dar nu are dreptul de a gestiona direct conturile bancare private ca sarcină de bază.
De ce nu „Elaborarea proiectului Legii Bugetului de Stat în mod autonom.”: Deși SFS oferă date fundamentale pentru buget, elaborarea proiectului Legii Bugetului este responsabilitatea Ministerului Finanțelor.
De ce nu „Stabilirea exclusivă a cotelor de impozitare pentru toate categoriile de contribuabili.”: Serviciul Fiscal de Stat administrează politica fiscală, însă stabilirea cotelor de impozitare este o prerogativă legislativă, nu a organului administrativ.
8Care este una dintre obligațiile specifice ale organelor vamale în raport cu informațiile fiscale, conform Articolului 155?
Alte organe cu atribuții și evidența contribuabililor
- De a publica lunar datele despre restanțele fiecărui contribuabil la frontieră.
- De a nu divulga informațiile care constituie secret fiscal. Răspuns corect
- De a elibera coduri fiscale noi pentru mărfurile importate.
- De a percepe taxe suplimentare de informare la cererea contribuabilului.
De ce: Confidențialitatea datelor fiscale este o obligație fundamentală pentru a proteja interesele economice și private ale contribuabilului.
De ce nu „De a publica lunar datele despre restanțele fiecărui contribuabil la frontieră.”: Publicarea datelor individuale ar încălca regimul secretului fiscal pe care organele vamale sunt obligate să îl păstreze.
De ce nu „De a elibera coduri fiscale noi pentru mărfurile importate.”: Organele vamale asigură stingerea obligațiilor fiscale, dar atribuirea codului fiscal este, de regulă, competența Serviciului Fiscal de Stat.
De ce nu „De a percepe taxe suplimentare de informare la cererea contribuabilului.”: Legislația obligă organele vamale să informeze contribuabilul despre drepturi și obligații fără a menționa taxe speciale pentru acest serviciu standard.
9Conform Articolului 169, în ce moment se consideră că se naște obligația fiscală?
Obligația fiscală și stingerea obligației fiscale
- La data la care contribuabilul depune prima declarație fiscală a anului.
- La data semnării contractului de constituire a unei entități juridice.
- În momentul apariției circumstanțelor stabilite de legislația fiscală care prevăd stingerea ei. Răspuns corect
- În momentul în care Serviciul Fiscal de Stat emite o decizie de impunere.
De ce: Legislația stabilește că nașterea obligației este legată direct de apariția condițiilor care vor duce eventual la stingerea acesteia.
De ce nu „La data la care contribuabilul depune prima declarație fiscală a anului.”: Depunerea declarației este o procedură de raportare, nu momentul juridic al nașterii obligației stabilit de articolul 169.
De ce nu „La data semnării contractului de constituire a unei entități juridice.”: Constituirea entității oferă calitatea de subiect de drept, dar obligația fiscală necesită circumstanțe economice sau juridice specifice prevăzute de cod.
De ce nu „În momentul în care Serviciul Fiscal de Stat emite o decizie de impunere.”: Decizia de impunere este un act de administrare, în timp ce obligația se naște prin efectul legii la apariția circumstanțelor specifice.
10Ce se întâmplă cu baza valorică a unei proprietăți de înlocuire în cazul unei pierderi forțate, conform Articolului 22?
Compoziția venitului
- Ea se reduce cu suma primită de la compania de asigurări.
- Rămâne identică cu baza valorică a proprietății vechi, indiferent de costurile suplimentare.
- Ea se resetează la valoarea de piață a noii proprietăți la data achiziției.
- Ea devine baza valorică a proprietății înlocuite, plus cheltuielile de achiziție neacoperite din venitul obținut din pierdere. Răspuns corect
De ce: Regula asigură continuitatea fiscală prin transferul vechii baze valorice asupra noului bun, ajustată cu investiția proprie suplimentară.
De ce nu „Ea se reduce cu suma primită de la compania de asigurări.”: Despăgubirea de asigurare este utilizată pentru a determina dacă există cheltuieli suplimentare care trebuie adăugate la baza veche, nu pentru a o reduce direct.
De ce nu „Rămâne identică cu baza valorică a proprietății vechi, indiferent de costurile suplimentare.”: Cheltuielile suportate de contribuabil care nu au fost acoperite de compensații trebuie recunoscute prin majorarea bazei valorice.
De ce nu „Ea se resetează la valoarea de piață a noii proprietăți la data achiziției.”: Resetarea la valoarea de piață ar ignora principiul nerecunoașterii venitului la înlocuirea forțată a activelor.
Ce mai conține disciplina
Restul temelor din această disciplină, cu întrebări în aplicație:
- Dispoziții generale: noțiuni, principii, sistemul fiscal
- Impozitul pe venit: subiecți, obiecte, cotele
- Deducerile aferente activității de întreprinzător
- Scutiri, creșterea și pierderea de capital
- Regimuri speciale: sector ÎMM, reorganizare, fonduri, activități independente
- TVA: dispoziții generale și subiecți impozabili
- TVA: modul de calculare și achitare
- TVA: scutiri de TVA
- TVA: livrări, termene, loc și administrare
- Administrarea fiscală: dispoziții generale
- Controlul fiscal
- Metode indirecte de estimare și prețuri de transfer
- Asigurarea stingerii obligației și răspunderea
- Procedura de examinare și tipurile de încălcări
- Prescripție, contestații și acte normative
- Impozitul pe bunurile imobiliare și impozitul pe avere
- Taxele locale
- Taxele rutiere